Soarta bazei militare 'Manas' din Kârgâzstan va fi decisă de SUA

SUA au iniţiat negocieri cu autorităţile kârgâze în vederea prelungirii perioadei de găzduire în republică a Centrului pentru tranzitul încărcăturilor de pe aeroportul 'Manas' chiar şi după 2014, adică după retragerea trupelor Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din Afganistan. În acest scop, la Bişkek s-a deplasat pentru negocieri ministrul apărării al SUA, Leon Panetta, informează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Viitorul Centrului de pe aeroportul 'Manas' prezintă mare interes nu doar pentru SUA, ci şi pentru Kârgâzstan. SUA intenţionează să asculte propunerile şi ideile preşedintelui kârgâz, Almazbek Atambaev, şi ale echipei sale. Potrivit unor surse americane apropiate negocierilor, Washingtonul va face tot posibilul pentru a găsi, prin eforturi comune, 'o soluţie care să convină şi SUA, şi Kârgâzstanului, şi care să nu ofere motive de îngrijorare pentru asemenea aliaţi importanţi precum Rusia'. De asemenea, SUA intenţionează să menţină şi în Afganistan 'o anumită prezenţă (militară), în orice caz pentru instruirea şi participarea la lupta împotriva terorismului'.

În opinia directorului Centrului pentru studierea Afganistanului contemporan, Omar Nasser, actualele evenimente confirmă faptul că după 2014 trupele NATO vor fi retrase numai parţial. 'A început doar un proces de retragere treptată a contingentului militar al NATO din Afganistan. Mai degrabă, trupele şi le vor retrage Germania, Marea Britanie şi alte ţări ale Europei, în timp ce unităţile americane vor rămâne', opinează analistul. Această părere este confirmată şi de negocierile care au loc în prezent între Kabul şi Washington. 'Dacă negocierile se vor finaliza cu succes, va fi semnat un acord privind cooperarea strategică între SUA şi Afganistan. Potrivit documentului, pe teritoriul afgan vor rămâne între trei şi cinci baze militare americane', a declarat Nasser pentru Nezavisimaia Gazeta.

Potrivit lui Nasser, ar putea fi menţinute baze în Bagram, Kandahar şi posibil la Mazar-e-Sharif. Dacă aceasta din urmă va fi păstrată, atunci reţeaua de nord a livrărilor din cadrul traseului de tranzit pentru aprovizionarea trupelor SUA şi NATO din Afganistan va rămâne pentru mulţi ani prioritară pentru SUA. În favoarea unui asemenea scenariu vorbeşte şi faptul că traseul de tranzit prin Pakistan - unde în decembrie anul trecut au murit, în urma unui raid al SUA, peste douăzeci de soldaţi pakistanezi - a fost închis şi nu este o certitudine că Islamabadul îşi va schimba poziţia.

În opinia experţilor, soarta Centrului pentru transporturi de tranzit din Kârgâzstan a devenit şi mai incertă după ce preşedintele kârgâz Almazbek Atambaev a desfăşurat o vizită la Moscova, unde şi-a permis atacuri vehemente la adresa Rusiei, pe care a acuzat-o de amestec în problemele interne ale ţării sale, de tărăgănarea realizării tuturor proiectelor comune şi de acumularea datoriilor la plata pentru obiectivele militare închiriate. Chiar dacă în timpul campaniei electorale, Atambaev a promis că va închide baza americană de la Manas în 2014, deja în timpul primei sale vizite la Ankara el a propus menţinerea Centrului de tranzit în calitate de 'centru logistic' şi de a-l folosi împreună cu SUA, Rusia şi Turcia.

După părerea analistului rus Evgheni Mincenko, problema prezenţei în Kârgâzstan a obiectivului militar american are în primul rând un caracter financiar. Fostul preşedinte kârgâz Kurmanbek Bakiev, care a promis la rândul său lichidarea prezenţei militare americane, şi-a schimbat brusc părerea din cauza banilor.

Expertul nu exclude nici faptul că după alegerile prezidenţiale în Rusia să se fi schimbat şi formatul acordurilor dintre Moscova şi Washington. 'Dacă în februarie conducerea Federaţiei Ruse era gata să impună un tabu asupra reţelei nordice a livrărilor, atunci după alegeri situaţia s-a schimbat. SUA au adoptat o poziţie foarte reţinută în privinţa alegerilor prezidenţiale din Rusia şi a rezultatelor acestora. La rândul său, Moscova a încetat să protesteze contra utilizării de către americani a aeroportului din Ulianovsk', explică Mincenko.

Aeroportul civil din Ulianovsk, construit la sfârşitul anilor 1980 în scopul aterizării navei cosmice 'Buran', poate primi avioane de orice clasă şi de orice dimensiune. El este foarte comod pentru transbordarea de trupe şi încărcături din Europa în Afganistan şi invers. La summitul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) din decembrie anul trecut s-a decis că bazele militare de pe teritoriul ţărilor-participante pot fi deschise pentru alte ţări doar cu acordul tuturor membrilor OTSC. De aceea, ar fi ciudat ca OTSC să insiste asupra închiderii bazei din Kârgâzstan şi să nu aibă nimic de reproşat în cazul bazei din Ulianovsk.

Potrivit directorului Institutului de analize şi pronosticuri strategice de la Bişkek, Akâlbek Saliev, SUA i-ar putea propune Kârgâzstanului asemenea condiţii care să 'împace şi capra, şi varza'. Este posibil să fie schimbată 'titulatura' bazei, opinează analistul.