Situaţie din nou foarte tensionată între Moscova şi Occident

Situaţia este din nou extrem de tensionată miercuri între Moscova şi Occident, la o zi după alipirea formală a Crimeii la Rusia şi în ajunul unui summit european privind noi sancţiuni, scrie AFP într-un comentariu.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat marţi un tratat istoric de alipire a Crimeii la Rusia. Atât Kievul, cât şi occidentalii au condamnat imediat respectivul tratat.

Tot marţi, un militar ucrainean a fost ucis la Simferopol, în cursul unei tentative de asalt împotriva unităţii sale militare, somată, ca şi celelalte unităţi ucrainene din Crimeea, să se ralieze noii tutele ruseşti sau să plece. Acest incident a determinat Kievul să le permită oficial soldaţilor săi aflaţi încă în peninsulă să pună mâna pe arme pentru a se apăra.

Alipirea Crimeii la Rusia, realizată împreună cu noii lideri proruşi din peninsulă, a intrat în vigoare de marţi, chiar dacă parlamentul rus trebuie să voteze şi o lege în acest sens, o simplă formalitate.

Preşedintele ucrainean interimar Olexandr Turcinov l-a acuzat pe Vladimir Putin că urmează exemplul Germaniei naziste, care a anexat teritorii înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial, iar ministrul ucrainean al justiţiei, Pavlo Petrenko, a spus că Ucraina îşi rezervă dreptul de a confisca bunurile Rusiei dacă aceasta aprobă ''naţionalizarea'' proprietăţilor statului ucrainean în Crimeea.

În opinia premierului ucrainean, Arseni Iaţeniuk, conflictul din Crimeea trece de la ''faza politică la cea militară''.

Din partea americană, preşedintele Barack Obama i-a invitat pe liderii din G-7 (SUA, Japonia, Canada, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia) şi Uniunea Europeană să se întrunească săptămâna viitoare la Haga pentru a dezbate situaţia din Ucraina. Secretarul de stat al SUA, John Kerry, a avertizat că o eventuală incursiune a Rusiei în estul Ucrainei reprezintă un act ''scandalos''.

Vicepreşedintele american Joe Biden îşi continuă la rândul său miercuri turneul în Polonia şi ţările baltice, destinat să liniştească respectivele ţări aliate, care sunt preocupate în legătură cu agresivitatea Moscovei.

''Anexarea Crimeii este ilegală şi ilegitimă, şi ţările aliate din cadrul NATO nu o recunosc'', a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Ministrul britanic de externe, Willian Hague, a anunţat la rândul său suspendarea oricărei cooperări militare cu Moscova, estimând ca foarte probabilă excluderea Rusiei din G-8 (G-7 plus Rusia).

Calificând anexarea Crimeii ca fiind ''contrară dreptului internaţional'', cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat totuşi că dialogul cu Rusia trebuie să continue, iar preşedintele francez, François Hollande, a făcut apel la adoptarea unui ''răspuns european puternic şi coordonat'' la summitul european care va avea loc joi şi vineri.

Premierul japonez, Shinzo Abe, a anunţat şi el că ţara sa ''va examina noi măsuri faţă de Rusia, cooperând totodată cu ţările din G-7 şi cu alte state''.

Alipirea Crimeii este ''contrară dreptului internaţional'', a avertizat, de asemenea, preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Didier Burkhalter, a cărui ţară deţine preşedinţia în exerciţiu a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Putin, în schimb, a afirmat că Moscova nu doreşte ''scindarea Ucrainei''. ''Nu avem nevoie de aceasta'', a adăugat el. Crimeea, care aparţinea Rusiei în cadrul URSS, a fost oferită Ucrainei în 1954 de către Nikita Hruşciov.

Şeful statului rus i-a denunţat pe occidentali, care au decretat sancţiuni împotriva Moscovei, afirmând că aceştia ''au trecut linia roşie'' şi se comportă ''într-o manieră iresponsabilă'' în criza ucraineană.

Sancţiunile anunţate luni, mai degrabă simbolice, se referă la un număr limitat de înalţi responsabili ruşi şi ucraineni proruşi.

Potrivit Casei Albe, 11 persoane sunt vizate: şapte ruşi şi patru persoane acuzate de complicitate cu Rusia în Ucraina, inclusiv preşedintele demis Viktor Ianukovici, un consilier şi doi lideri separatişti din Crimeea, Serghei Axionov şi Volodimir Konstantinov.

Miniştrii europeni de externe au adoptat şi ei sancţiuni - restricţii privind vizele şi blocări de bunuri - împotriva a 21 de responsabili ucraineni şi ruşi.

AFP notează că astfel de sancţiuni sunt inedite în istoria relaţiilor UE-Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că sancţiunile sunt ''inacceptabile'' şi că vor avea consecinţe.

Opţiunea militară fiind exclusă, occidentalii contează pe impactul unei izolări internaţionale crescânde a Rusiei. Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană, care figurează printre principalii parteneri ai Moscovei, îşi rezervă posibilitatea de a impune sancţiuni economice şi comerciale.

Miercuri, Bruxellesul urmează să dezvăluie detaliile planului său de ajutor de un miliard de euro pentru Kiev.

Şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, a declarat că Parisul ar putea suspenda vânzarea către Moscova a două nave polivalente Mistral, convenită printr-un contract semnat în 2011.

El a indicat totodată că preşedintele rus este în continuare invitat pe 6 iunie în Franţa la ceremoniile consacrate împlinirii a 70 de ani de la Debarcarea forţelor aliate.

Liderul de la Kremlin, a cărui poziţie este întărită de referendumul din Crimeea şi a cărui popularitate în Rusia a bătut recordul de la realegerea sa la conducerea statului în mai 2012, a arătat în mod clar că rămâne imperturbabil la ameninţările occidentale.