"Sistemul de sănătate, viciat de corupţie, nepotism şi de imixtiunea politicului" [scrisoare către Sorina Pintea]

Parlamentarii USR din comisiile pentru Sănătate, Tudor Rareş Pop, Emanuel Ungureanu şi Adrian Wiener, fac un apel public la adresa noului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, prin intermediul unei scrisori deschise, în care îi semnalează 12 puncte esenţiale pentru salvarea sistemului sanitar românesc.

"Cunoaşteţi, fără îndoială, situaţia extrem de precară în care se află sistemul de sănătate românesc, un sistem profund viciat de corupţie şi nepotism, de imixtiunea fără margini a factorului politic, de permanentul deficit de caracter, realităţi care au afectat şi afectează constant relaţia de încredere dintre medic şi pacient, dintre medic şi marii decidenţi, cât şi relaţia dintre pacient şi instituţiile statului. Am identificat alături de colegii noştri 12 puncte critice de a căror rezolvare va depinde dacă în viitor România va fi sau nu va fi o ţară sănătoasă. Căci în prezent, din păcate, nu este", se arată în scrisoarea deschisă.

Documentul, intitulat "Vrem o Românie sănătoasă. 12 puncte esenţiale pentru reanimarea sistemului de sănătate", a fost prezentat în mod oficial ministrului Sănătăţii de către cei trei parlamentari USR, în cadrul unei întâlniri care a avut loc joi.

"A fost o întâlnire constructivă, una care, sperăm noi, deschide calea unor schimbări de substanţă în sistemul sanitar. Noul ministru şi-a arătat capacitatea de a-şi asuma tarele şi problemele din interiorul sistemului, şi acesta e un pas înainte. O aşteptăm pe doamna ministru cât de curând la comisiile pentru Sănătate din Parlament pentru consultări", a declarat Tudor Rareş Pop.

Vă redăm conţinutul integral al scrisorii deschise:

Doamnă Ministru,

Cunoaşteţi, fără îndoială, situaţia extrem de precară în care se află sistemul de sănătate românesc, un sistem profund viciat de corupţie şi nepotism, de imixtiunea fără margini a factorului politic, de permanentul deficit de caracter, realităţi care au afectat şi afectează constant relaţia de încredere dintre medic şi pacient, dintre medic şi marii decidenţi, cât şi relaţia dintre pacient şi instituţiile statului.

Dar, în aceeaşi măsură, în calitatea dvs. anterioară de manager de spital, cunoaşteţi foarte bine şi leacul pentru a salva, sau măcar ameliora substanţial un sistem public de sănătate care, la ora actuală, se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte calitatea serviciilor medicale oferite pacienţilor.

Am identificat alături de colegii noştri 12 puncte critice de a căror rezolvare va depinde dacă în viitor România va fi sau nu va fi o ţară sănătoasă. Căci în prezent, din păcate, nu este. Din noua poziţie, cea de Ministru al Sănătăţii, aţi manifestat însă o nesperată şi binevenită deschidere faţă de problemele sistemului de sănătate, atât la audierile din Parlament, cât şi în contextul altor intervenţii publice. Am îndrăzni să zicem, chiar recunoaştere şi asumare. Este, de altfel, şi motivul pentru care vă adresăm această scrisoare deschisă, în care vă semnalăm direcţiile în care trebuie îndreptată toată atenţia şi acţiunile dvs. în noul mandat.

Suntem perfect conştienţi că staţi pe un munte de probleme şi drame şi înţelegem că nu e uşor, de aceea pe lângă răbdarea noastră, primiţi şi sprijinul nostru în acţiunile ce vin în ajutorul pacienţilor români. Totuşi, ne rezervăm în continuare dreptul la opoziţie şi la monitorizarea acţiunilor dvs. şi credem că o impresie bună trebuie întotdeauna susţinută şi cu fapte concrete. Încheiem această scrisoare cu speranţa că anul 2018 va fi un an mai bun pentru sănătate.

12 puncte esenţiale pentru reanimarea sistemului sanitar românesc

1. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti prin investiţii masive în zona reabilitării şi construcţiei de noi spitale - unele investiţii deja asumate în Programul de Guvernare. Problema critică: o mare parte a spitalelor din România beneficiază de o infrastructură precară, clădiri vechi, insalubre, cu circuite inadecvate şi imposibil sau greu de autorizat.

2. Achiziţionarea de aparatură şi tehnică medicală modernă. Problema critică: implementarea medicinei bazate pe dovezi, a ghidurilor şi protocoalelor europene de diagnostic şi tratament, necesită dotări la nivel înalt cu aparatură şi tehnică medicală. Este nevoie de o analiză a nevoilor pentru fiecare unitate sanitară, de achiziţionarea echipamentelor necesare şi de pregătirea medicilor ce vor folosi echipamentele.

3. Sprijinirea medicilor rezidenţi. Problema critică: Tinerii medici pleacă din România nu doar din cauze salariale, ci şi pentru că sunt vulnerabili în interiorul unui sistem medical disfuncţional. Pentru a păstra în ţară medicii rezidenţi este nevoie ca statul român să le asigure salarii decente, o perspectivă de carieră, de instruire şi practică medicală sigură, precum şi creşterea calităţii programelor de rezidenţiat.

4. Implementarea unei strategii reale de prevenţie. Problema critică: România ocupă ultimul loc în Europa la indicatorul global al deceselor preventibile – 46%. Avem cea mai mică supravieţuire a pacienţilor cu cancer din UE din cauza faptului că nu există programe funcţionale de screening. Screeningul neonatal este foarte precar: 1 din 5 sarcini în România este evaluată de obstetrician abia la momentul naşterii. Ratele de vaccinare pentru boli transmisibile sunt mult sub ţintele de siguranţă epidemiologică.

5. Asigurarea accesului românilor la medicamente. Problema critică: medicamentele oncologice şi multe alte medicamentele noi, cum ar fi cele pentru bolile reumatologice şi bolile rare, lipsesc din România. Este nevoie ca Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale să respecte legea şi să folosească Sistemul Electronic de Raportare a stocurilor pentru a lua măsuri urgente atunci când medicamentele scad sub nivelul unui stoc minim. Din cauză că medicamente noi ajung foarte greu să fie incluse în Programele Naţionale şi să fie rambursate, este necesară eficientizarea şi consolidarea ANMDM.

6. Debirocratizarea şi soluţionarea disfuncţionalităţilor frecvente ale platformei informatice a CNAS. Problema critică: erorile software şi incapacitatea CNAS de a administra Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) afectează atât medicii cât şi pacienţii, care pierd mii de ore productive cu fiecare ocazie când platforma este nefuncţională sau cardul de sănătate este blocat. Este inacceptabil ca o platformă informatică atât de importanţă pentru români să sufere de probleme sistemice de funcţionare.

7. Asigurarea transparenţei deconturilor făcute în numele pacienţilor şi implementarea unui mecanism de control comun MS-CNAS. Problema critică: Lipsa de transparenţă şi control a CNAS a contribuit la fraudarea masivă a FNUASS prin decontări fictive. Este imperioasă implementarea măsurilor din Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020 care stabileşte "instituirea la nivelul MS și CNAS a unui mecanism comun de monitorizare și control al furnizorilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate".

8. Susţinerea medicinei primare, care este placa turnantă a unui sistem de sănătate eficient. Problema critică: în România peste 55% din fonduri sunt alocate medicinei de spital, caracteristică a sistemelor de sănătate slab dezvoltate. Medicinei de familie, care ar trebui să rezolve majoritatea cazurilor medicale, îi revin sub 6% din banii FNUASS, în timp ce media europeană este de peste 9%. De aceea majoritatea cabinetelor medicilor de familie nu au măcar dotările minimale. Mai mult, există în România peste 500 de localităţi fără medic de familie, acest fapt contribuind la accesul foarte limitat la medicina de bază pentru zeci de mii de români.

9. Monitorizarea şi lupta cu infecţiile nozocomiale. Problema critică: subfinanţarea spitalelor, normele defectuoase de curăţenie şi lipsa epidemiologilor contribuie la apariţia infecţiilor intraspitaliceşti. Aceste infecţii ar trebui urmărite şi raportate în mod transparent pentru că problema să poată fi soluţionată. În realitate, datele sunt deseori ascunse de spitale din cauza fricii de sancţiuni. Astfel, raportările către DSP-uri se fac greoi, cu întârziere şi incomplet. Este nevoie ca Ministerul Sănătăţii să aplice un alt fel de strategie de combatere a infecţiilor nozocomiale, bazată pe transparenţă.

10. Combaterea rezistenţei la antibiotice. Problema critică: în spitalele din România există unele tulpini cu cea mai mare rezistenţă la antibiotice din Europa. Cauzele sunt multiple: utilizarea inadecvată a antibioticelor de rezervă, folosirea lor în condiţii medicale care nu impun acest lucru, lipsa unei practici unitare adaptate la ghiduri de bună practică. Mai mult, o decizie recentă a "liberalizat" iresponsabil eliberarea de antibiotice de uz veterinar. Această situaţie îngrijorătoare necesită o strategie naţională de combatere a rezistenţei la antibiotice, a cărei implementare şi monitorizare trebuie asumată de Ministerul Sănătăţii.

11. Asigurarea drepturilor pacientului, incluzând dreptul la informare. Problema critică: adesea în practica medicală pacientul nu este informat complet cu privire la patologie şi opţiunile de tratament, din considerente ce ţin mai degrabă de protejarea personalului medical în detrimentul celor aflaţi în suferinţă. Pacientul trebuie să fie co-decident în actul medical şi acest lucru presupune o informare completă asupra riscurilor şi beneficiilor intervenţiei medicale pentru care pacientul îşi dă consimţământul.

12. O nouă Lege a Transplantului pe modelul spaniol şi aderarea la Eurotransplant. Problema critică: Alocarea organelor trebuie să se facă obiectiv, transparent, în baza unor metodologii şi criterii clare şi a unor liste de aşteptare la nivel naţional. De asemenea, pacienţii români ar avea mai multe şanse să beneficieze de organe pentru transplant odată cu înscrierea României în organizaţia internaţională Eurotransplant.