Şercan demontează "bunele intenţii" ale lui Ciucă în privinţa analizării lucrării sale de doctorat

Emilia Şercan
Emilia Şercan (Florin Chirilă/Epoch Times)

Modul în care premierul Nicolae Ciucă încearcă să iasă basma curată din povestea doctoratului plagiat "e praf în ochi", susţine jurnalista Emilia Şercan, cea care a scris recent un articol în care arată că 42 de pagini din teza de doctorat a premierului au fost plagiate.

Potrivit Emiliei Şercan, solicitarea analizării tezei pe care a trimis-o premierul ieri la Universitatea Naţională de Apărare e praf în ochi căci Comisia de etică a UNAP poate legal emite doar un punct de vedere, care are valoare juridică zero. Mai mult, Comisia de etică a UNAP nu poate lua decizia de menţinere sau retragere a unui titlu de doctor, transmite Şercan.

De asemenea, jurnalista demontează şi o parte din argumentele invocate de premier în încercarea acestuia de a convinge opinia publică că nu a plagiat.

Redăm poziţia jurnalistei Emilia Şercan:

Cum televiziunile de ştiri din România fie nu au abordat subiectul plagiatului premierului Nicolae Ciucă, fie au dat doar reacţia acestuia la ceva ce nu au prezentat anterior că s-a întâmplat, am decis să răspund la toate solicitările colegilor de breaslă care mi-au cerut interviuri sau declaraţii. Aşa că abia acum ajung să zic şi eu câteva lucruri despre reacţia publică de ieri a premierului Ciucă.

- Solicitarea analizării tezei pe care a trimis-o ieri la UNAP sună bine pentru publicul care nu ştie prevederile legislaţiei referitoare la doctorate. Mai simplu spus, e praf în ochi. Comisia de etică a UNAP poate legal emite doar un punct de vedere, care are valoare juridică zero. Comisia de etică a UNAP nu poate lua decizia de menţinere sau retragere a unui titlul de doctor.

- Singura instituţie care emite verdicte de menţinere sau de retragere a titlului de doctor este CNATDCU, însă CNATDCU nu se poate autosesiza, trebuie sesizat. Dacă voia să soluţioneze în mod real chestiunea plagiatului şi nu doar să lase senzaţia că acţionează corect, premierul Ciucă ar fi trebuit să sesizeze direct CNATDCU.

- Spune premierul Nicolae Ciucă că „alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experienţa personală acumulată în misiunile internaţionale”, dar şi că „experienţa acumulată în misiunile reale şi exerciţiile la care am participat” au contat la „contribuţia originală” a tezei de doctorat. Din ce spune domnul Ciucă, noi ar trebui să înţelegem că teza s-a bazat pe o cercetare empirică, adică pe observaţii şi experimentarea unor situaţii. Ei bine, astfel de elemente de cercetare empirică nu există în teză.

- Mai spune premierul Ciucă faptul că acuzaţia că „unele referiri din notele de subsol nu apar şi în lista bibliografică” arată faptul că „lucrarea a fost elaborată onest, fiind menţionată cel puţin într-un loc sursa bibliografică”. Aceasta a fost şi apărarea lui Victor Ponta, celălalt premier acuzat de plagiat în 2012 şi, evident, este greşită. Acele referiri din notele de subsol care nu apar în Bibliografie sunt plagiate la rândul lor.

- Premierul Ciucă susţine că „acuzaţiile publice nu se pot susţine ştiinţific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit şi de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii”. Aici strecoară foarte drăguţ ideea că cere ca teza să-i fie analizată cu un soft de analiză a similitudinilor, atât de tare şi insistent dorit de apărătorul nr. 1 al plagiatorilor, ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu. Perfect, teza lui Nicolae Ciucă să fie analizată cu softul, dar anterior să fie digitalizate şi sursele pe care le-am indicat ca plagiate, ca teza să poată fi comparate cu acestea.

- Un alt argument folosit şi de Victor Ponta, şi de Nicolae Ciucă e că teza de doctorat a fost realizată „conform cerinţelor legale existente la acea vreme”. Haide să vedem ce zicea legea în 2003.

- Potrivit art. 22 din Hotărârea de Guvern nr. 37/1999 privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului, în vigoare în anul 2003, prevede că „teza de doctorat trebuie să conţină elemente de originalitate specifice domeniului abordat, precum şi modalităţi de validare ştiinţifică a acestora”.

- Condiţia originalităţii era prevăzută şi de art. 28, alin. (2), care spune că la susţinerea publică a tezei „Dezbaterea se axează pe elementele de originalitate ale tezei de doctorat şi pe recunoaşterea valorică a rezultatelor obţinute”.