Serbia şi Rusia condamnă sugestiile unei eventuale unificări a Albaniei cu Kosovo
alte articole
Comentariile de sâmbătă au avut loc după ce premierul albanez Edi Rama a declarat pentru Politico.eu că o unificare între Albania şi Kosovo - care deţine o populaţie albaneză majoritară - nu poate fi exclusă în cazul în care perspectivele aderării la Uniunea Europeană se vor reduce pentru ţările din vestul Balcanilor.
Kosovo s-a separat de Serbia după războiul din 1998-1999, declarându-şi independenţa în 2008. Statul este recunoscut de 114 naţiuni, dar nu de Belgrad şi Moscova. Relaţiile dintre Serbia şi Kosovo sunt tot mai tensionate, ca şi cele dintre minoritatea etnică sârbă şi guvernul central din Kosovo.
Ministrul sârb al Muncii, Aleksandar Vulin, a respins sâmbătă o potenţială idee de unificare a Albaniei şi Kosovo şi a cerut ca Uniunea Europeană şi NATO să denunţe declaraţiile lui Rama şi ale altor lideri albanezi. El a precizat că astfel de motive ar putea duce la un alt război în Balcani.
În interviul său cu Politico.eu, publicat în această săptămână, Rama a afirmat că ar putea fi un coşmar pentru Europa dacă ţările balcanice nu ar mai putea adera la Uniunea Europeană, existând posibilitatea ca regiunea să “o ia razna” şi să devină o “zonă gri în care alţi actori ar putea avea o influenţă mai mare decât Uniunea Europeană”.
Rama a declarat că ar prefera să facă parte dintr-o “mare uniune”, precum UE. “Dar, dacă nu există nicio speranţă, nicio perspectivă, niciun spaţiu, atunci, bineînţeles, ar putea fi create mici uniuni”, a răspuns el atunci când a fost întrebat despre o potenţială unificare a Albaniei, care este membră NATO, şi Kosovo.
Ministerul rus de Externe a condamnat la rândul său comentariile lui Rama.
“Sub masca discuţiilor ipocrite despre stabilizarea regiunii sub ‘umbrela’ NATO, elementele fundamentale ale stabilităţii au fost zguduite, fiind abordată o eventuală remodelare a graniţelor balcanice, ceea ce amplifică mult apariţia unui potenţial conflicte”, a afirmat ministerul rus.
Ministerul rus a atacat, de asemenea, SUA şi Uniunea Europeană, pentru că au păstrat tăcerea, într-o manieră “timidă”, în faţa “încercărilor ascunse” de realizare a unui “proiect al Marii Albanii”.
