Şerban Pop (ANAF): Vechile conduceri au întreţinut o stare de nesiguranţă în sistemul fiscal (interviu)

Şeful ANAF, Şerban Pop, spune într-un interviu, că vrea să aducă un plus de credibilitate şi de siguranţă în ceea ce priveşte activitatea acestei instituţii şi că anterioarele conduceri au întreţinut o stare de nesiguranţă în sistemul fiscal.

Şerban Pop a fost numit în fruntea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în aprilie 2012 de către premierul de la acea dată, Mihai-Răzvan Ungureanu, înlocuindu-l în funcţie pe Sorin Blejnar. Între ianuarie 2008 şi ianuarie 2009, el a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al ANAF.

Şeful ANAF arată, în interviul acordat NewsIn, care sunt principalele motive pentru care România are un nivel redus de colectare a impozitelor şi taxelor, precum şi modul în care se poate ajunge la un grad mai mare de colectare a veniturilor la buget.

De asemenea, Pop face referire şi la reformarea instituţiei, arătând modul în care va fi restructurată Agenţia.

Totalul veniturilor bugetare realizate de ANAF în primele opt luni a crescut cu 7,9% faţă de perioada similară din 2011

În ultima perioadă se discută despre un grad scazut de colectare a impozitelor şi veniturilor la buget. Care este estimarea dumneavoastră pentru finalul acestui an? Care este diferenţa faţă de anul trecut?

Îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget reprezintă cel mai important obiectiv al ANAF, pentru că în felul acesta vom reuşi să asigurăm Guvernului banii necesari pentru investiţii, pentru sistemul de sănătate, pentru învăţământ. Nivelul veniturilor în PIB este de 27,2%, dar ne aflăm pe o tendinţă crescătoare, ceea ce va oferi Guvernului posibilitatea de a face investiţii şi de a încuraja crearea de locuri de muncă.

Totalul veniturilor bugetare realizate de ANAF în primele opt luni ale anului 2012 a însumat 109,689 miliarde lei, reprezentând un grad de realizare de 100% a programului de încasări. În termeni nominali, în primele opt luni ale anului 2012 s-a înregistrat o creştere cu 7,9% faţă de perioada similară a anului 2011, când s-au colectat aproximativ 101,656 miliarde lei. În ceea ce priveşte ponderea în PIB a veniturilor colectate de ANAF se constată o creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. La bugetul de stat, faţă de primele opt luni din 2011 s-a inregistrat o creştere cu 8,9 %, respectiv cu 6,054 miliarde lei, de la 68,164 miliarde lei în anul 2011 la 74,218 miliarde lei în 2012.

Referitor la estimarea încasărilor bugetare pentru finalul anului 2012, apreciem că veniturile vor fi colectate la nivelul angajamentelor faţă de Ministerul Finanţelor Publice şi faţă de Guvernul României, respectiv în sumă de 167.444,9 milioane lei. Faţă de nivelul veniturilor realizate în anul 2011 preconizăm o creştere cu 6,3% .

"Obiectivul ANAF este creşterea ponderii în PIB a veniturilor colectate de la 27,2% în prezent la peste 30,5% în 2016"

Care este motivul pentru care România înregistrează un nivel scăzut de colectare?

Motivele sunt multiple: lipsa de lichidităţi financiare, plata parţială a obligaţiilor declarate de către unii contribuabili ca urmare a lipsei de lichidităţi, reticenţa băncilor în acordarea de credite societăţilor care solicită împrumuturi pentru achitarea restanţelor la buget, neachitarea obligaţiilor declarate la termenul de scadenţă de către agenţii economici care în general sunt buni platnici şi care au prestat servicii către instituţii bugetare sau către alte societăţi care, la rândul lor, au de primit bani de la instituţii bugetare şi care încasează cu întârziere contravaloarea acestora.

Cu toate acestea, ANAF îşi menţine obiectivul de a creşte ponderea în PIB a veniturilor bugetare la peste 30,5% până la finalul anului 2016, faţă de 27,2% cât avem în prezent. Acesta este obiectivul strategic al instituţiei, pe termen mediu.

Ce măsuri pot fi luate pentru a creşte gradul de colectare? Puteţi detalia măsurile posibile pentru România, costurile implicate de implementarea lor şi la ce grad de colectare s-ar putea ajunge?

În conformitate cu propria strategie pe termen mediu, în urma discuţiilor cu experţii FMI şi ai Băncii Mondiale, ne vom concentra pe creşterea nivelului conformării voluntare. Vom acţiona cu fermitate pentru combaterea evaziunii fiscale şi a oricăror mijloace de evitare a declarării şi a plăţii, dar şi pe îmbunătăţirea serviciilor oferite contribuabililor şi diminuarea costurilor conformării.

Pentru viitor, ne-am propus o creştere a gradului de declarare electronică la distanţă până la 98% din totalul declaraţiilor primite pentru persoanele juridice, pentru declaraţiile care se pot depune prin acest sistem şi ne aşteptăm la creşterea ponderii plăţilor prin sistemul bancar. De asemenea, crearea pentru contribuabilii persoane fizice şi juridice a posibilităţii de a-şi vizualiza situaţia fiscală, de a solicita şi de a primi documente prin portalul ANAF este un pas obligatoriu şi necesar pe care Agenţia trebuie să îl facă. Modernizarea sistemului informatic este o condiţie esenţială pentru îmbunătăţirea performanţei colectării şi pentru susţinerea celorlalte componente ale procesului de reformă.

Din punct de vedere al rezultatelor acestor măsuri, ne aşteptăm la o creştere a nivelului conformării voluntare la declarare de la 87,27% în 2011 la 92% în 2016 şi a nivelului conformării voluntare la plată de la 77,9% în 2011 la 85% în 2016. În acelaşi timp, obiectivul nostru este creşterea ponderii în PIB a veniturilor colectate de către ANAF de la 27,2% în anul 2011 la peste 30,5% în 2016, bazată pe măsuri de îmbunătăţire a colectării în condiţiile unei politici fiscale neutre din punct de vedere al veniturilor.

În mod evident, pentru creşterea nivelului de conformare este nevoie ca aplicarea sancţiunilor de către administraţia fiscală şi de către sistemul judiciar să fie promptă şi proporţională cu prejudiciul cauzat. La nivel administrativ, ANAF va lua măsuri care să ducă la o aplicare mai energică a sancţiunilor pentru depunerea cu întârziere sau nedepunerea declaraţiilor fiscale. În paralel vom urmări să crească gradul de recuperare a obligaţiilor bugetare rezultate din fraudă şi evaziune fiscală.

"Prin reorganizarea ANAF, costurile de colectare vor scădea în acest an la 9.000 de lei la 1 milion de lei colectaţi, de la 9.800 lei în 2011"

Care este soluţia pentru care veţi opta dumneavoastră?

Personal, consider esenţială respectarea programului de reorganizare a ANAF, prin care se va realiza regionalizarea administraţiei fiscale, în vederea creşterii eficienţei şi reducerii costurilor de colectare, de la 9.800 de lei pentru 1 milion de lei colectaţi, în 2011, la 9.000 de lei la 1 milion de lei colectaţi, în 2012. Pentru o mai bună colectare a veniturilor, vom standardiza activitatea compartimentelor cu atribuţii de executare silită prin informatizarea lor şi vom îmbunătăţi regulile privind măsurile de angajare a răspunderii solidare şi de înfiinţare a popririi electronice asupra terţilor, precum şi procedura de valorificare a bunurilor în cadrul executării silite. În domeniul serviciilor furnizate contribuabililor, trebuie şi vor fi introduse standarde de calitate, obiectiv prevăzut în cadrul unui proiect finanţat prin Programul organizaţional de Dezvoltare a Capacităţii Administrative. Până în anul 2013, sunt convins că serviciile oferite contribuabilului de către administraţia fiscală vor îndeplini standarde de calitate transparente şi exigente.

Este eficient să fie extinsă baza de impozitare?

Extinderea bazei de impozitare reprezintă o soluţie pe care Ministerul Finanţelor o ia în calcul, dar ea nu este singura de acest fel. Ne uităm la toate opţiunile pe care le avem pentru a ne putea atinge obiectivul – creşterea veniturilor la buget. În urma analizelor pe care le vor face colegii noştri din Ministerul Finanţelor, a studiilor noastre interne, din cadrul ANAF, vom propune Guvernului acele măsuri care considerăm noi că sunt cele mai eficiente în contextul fiscal şi economic în care se află astăzi România.

"Indiferent căror atacuri vom fi supuşi, vom continua măsurile de reformă în ANAF"

Care sunt domeniile în care vă confruntaţi cu probleme ale evaziunii? Ce măsuri veţi lua pentru a reduce evaziunea acolo şi despre ce sume este vorba?

O evaziune ridicată se înregistrează în afacerile cu produse accizabile, în special în sectorul produselor petroliere, alcool şi ţigări, precum şi în comerţul cu legume şi fructe. Vreau să subliniez faptul că ANAF continuă să supravegheze şi să controleze şi alte sectoare de activitate.

Aşa cum aţi putut vedea, am demarat deja acţiuni îndreptate împotriva evazioniştilor, multe dintre ele împreună cu Poliţia şi parchetele. Astfel de acţiuni vor continua şi în perioada următoare, pentru că nu mai putem tolera pierderi la bugetul statului şi pentru că în climatul economic actual este firesc să asigurăm un tratament corect pentru toţi oamenii şi pentru toate firmele. Nu este corect ca unii să îşi plătească la timp taxele şi impozitele, iar alţii să se bucure doar de beneficii. Pentru că, aşa cum spuneam, banii aceştia sunt bani pentru sănătate, pentru pensii, pentru investiţii şi locuri de muncă. Toată lumea trebuie să plătească, potrivit cu ce şi cât munceşte. Este o regulă elementară a unui sistem fiscal corect, aşa cum ne dorim cu toţii.

V-aţi confruntat cu presiuni din partea unor grupuri evazioniste puternice, care au capacitatea de a influenţa decizii la nivelul administraţiei fiscale?

Conducerile anterioare au întreţinut o stare de nesiguranţă în sistemul fiscal. Scopul meu este de a aduce un plus de credibilitate şi de siguranţă în tot ceea ce înseamnă activitatea ANAF. De aceea este absolut necesar ca fiecare angajat din cadrul Agenţiei să ştie că este protejat şi să nu cedeze niciunui tip de presiune. Indiferent căror atacuri vom fi supuşi, vom continua măsurile de reformă în ANAF pentru a asigura respectarea legii. Lupta cu grupurile evazioniste puternice este o prioritate şi restructurarea agenţiei se va face astfel încât să facă faţă acestor provocări.

"În perioada următoare vom vedea rezultatele activităţii Direcţiei de Verificare a Marilor Averi"

În ceea ce priveşte restructurarea activităţii ANAF, înfiinţarea de noi departamente, în ce stadiu se află acestea şi ce alte planuri mai aveţi?

Primul pas deosebit de important pe care ANAF l-a făcut de când am preluat conducerea instituţiei a fost înfiinţarea Direcţiei Generale de Integritate. DGI are ca principale atribuţii crearea unor mecanisme de luptă împotriva fraudării sistemului fiscal şi implicit împotriva corupţiei din sistem. Această structură va participa la elaborarea documentelor strategice din domeniul luptei anticorupţie şi la monitorizarea aplicării acestora. Prin înfiinţarea acestei direcţii, ANAF vine în întâmpinarea observaţiilor şi recomandărilor Comisiei Europene cuprinse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare privind reducerea corupţiei în cadrul sistemului vamal şi a celorlalte instituţii subordonate ANAF. Crearea acestei noi structuri reprezintă cadrul organizatoric de urmărire şi aplicare a măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi combatere a corupţiei, atât la nivel central cât şi teritorial, inclusiv la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare în vederea înlăturării vulnerabilităţilor din sistemul fiscal, vulnerabilităţi care favorizează faptele de corupţie. DGI este o direcţie necesară într-o instituţie în care, la fel ca peste tot în lume, există un anumit nivel de risc la corupţie. În prezent, DGI este o unitate funcţională, preluând atribuţiuni de control intern din cadrul Direcţiei Corpul de Control.

Direcţia de Verificare a Marilor Averi este un organism înfiinţat recent în România, în operaţionalizarea căreia am primit sprijinul partenerilor noştri din Uniunea Europeană, dar şi al FMI. Mai exact, beneficiem de consultanţă permanentă din partea FMI şi vom pune în practică experienţa lor. DVMA are în vederea identificarea unor posibile neconcordanţe în veniturile şi cheltuielile unui anumit segment de contribuabili, precum şi identificarea acelor surse din care au reieşit anumite tipuri de venituri. Este o muncă dificilă, obiectivul nostru final fiind de a creşte gradul de conformare la declarare şi la plată pentru acest segment de contribuabili şi, acolo unde este cazul, de a recupera taxele cuvenite la bugetul de stat. Vreau să fiu foarte bine înţeles! Scopul nostru este de a identifica venituri nedeclarate şi de a le impozita, conform legii. Cu siguranţă, în perioada următoare vom vedea rezultatele activităţii acestei Direcţii.

"Până la jumătatea anului 2013 vor fi înfiinţate opt direcţii regionale, pe baza celor opt regiuni de dezvoltare"

În cât timp credeţi că poate fi restructurată Agenţia?

De la preluarea funcţiei de preşedinte al Agenţiei am considerat ca un obiectiv important este transformarea ANAF într-un organism eficient, modern, în acord cu angajamentele luate în relaţia noastră cu instituţiile financiare internaţionale. Până la jumătatea anului 2013 vor fi înfiinţate opt direcţii regionale, pe baza celor opt regiuni de dezvoltare. Până la sfârşitul anului 2015, numărul de unităţi de administrare fiscală va fi de 47, o unitate în fiecare judeţ şi o unitate în fiecare sector al municipiului Bucureşti). În paralel, vom moderniza baza de date la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare.

Personal susţin un sistem fiscal modern şi performant, în care fiecare cetăţean să aibă acces direct şi nemijlocit la toate informaţiile necesare în relaţia acestuia cu ANAF.

Câţi angajaţi existau cand aţi venit dumneavoastră la conducerea instituţiei şi câţi există în prezent?

Începând cu anul 2009, ANAF a cunoscut o perioadă de raţionalizare a structurii organizatorice şi de personal, în primul rând prin fuzionarea unor servicii cu atribuţii similare şi prin reducerea a aproximativ 20% din posturile de conducere.

Conform datelor interne ale ANAF, în acest moment există aproximativ 27.000 de angajaţi în Administraţia fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor şi în Garda Financiară, cifră similară cu cea înregistrată la data preluării mandatului de preşedinte al Agenţiei. Mai exact, un angajat are în evidenţă şi administrează în medie 294 de contribuabili, în condiţiile în care vorbim despre aproape 8 milioane de contribuabili. Dintre aceştia, 1,3 milioane sunt persoane juridice, 6,2 milioane sunt persoane fizice şi 460.000 sunt persoane fizice autorizate.

"Reforma ANAF se concentrează în primul rând pe motivarea angajaţilor şi nu pe concedierea lor"

Vor avea loc reduceri de personal în perioada următoare?

Reforma Agenţiei se concentrează în primul rând pe motivarea angajaţilor ANAF şi nu pe concedierea lor. Ca să poţi să îmbunătăţeşti activitatea ANAF, să reduci birocraţia şi corupţia, trebuie să ai un personal bine pregătit şi foarte bine motivat. Agenţia a trecut deja printr-un proces continuu de diminuare a numărului de angajaţi în ultimii trei ani, astfel că politica de resurse umane a instituţiei trebuie să favorizeze o anumită consolidare a forţei de muncă. Numărul de personal din prezent nu mai trebuie redus prin disponibilizări. Schimbările se întâmplă cu oamenii din ANAF şi nu împotriva lor.

Va exista riscul ca, odată cu delocalizarea unor structuri de la nivel judeţean la nivel regional, prin reducerea numărului de administraţii financiare la 1 ianuarie 2014, o parte din personalul acestor unităţi să părăsească voluntar agenţia. Tocmai din acest motiv, o politică de resurse umane proactivă, orientată spre reţinerea în sistem a personalului bine calificat şi spre recalificarea personalului în funcţie de evoluţia proceselor de activitate, este ceea ce ANAF va urmări în mod prioritar în anii următori.

Am convingerea că îmbunătăţiri ale indicatorului privind costul colectării nu vor mai fi obţinute prin reducerea personalului, ci prin creşterea productivităţii şi prin ameliorarea nivelului de conformare voluntară în rândul contribuabililor.