Senatul, întrunit de urgenţă. Autonomia Ţinutului Secuiesc respinsă, după ce a fost adoptată tacit de deputaţi
alte articole

UPDATE: Întrunit în regim de urgenţă pe fundalul uriaşului scandal generat de adoptarea tacită a unui proiect vizând autonomia Ţinutului Secuiesc, Senatul a respins, cu majoritate de voturi copleşitoare, proiectul care a stârnit valuri de nemulţumire în societate.
Au votat în favoarea proiectului doar senatorii UDMR.
PNL şi PSD au pasat responsabilitatea de la unii la alţii pentru faptul că proiectul a trecut tacit de Camera Deputaţilor, în timp ce PMP a acuzat ambele partide, amintind că atât liberalii cât şi social-democraţii au membri în Biroul Permanent şi trebuiau să gestioneze mai bine situaţia.
* * *
Un proiect de lege marca UDMR care prevede autonomie pentru Ţinutul Secuiesc a trecut, tacit, de Camera Deputaţilor. Conform iniţiativei legislative, limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinut, care ar deveni, dacă proiectul ar fi votat de Senat, regiune autonomă cu personalitate juridică în România.
Proiectul a primit aviz negativ de la Guvern, de la Consiliul Economic şi Social (CES) şi de la Consiliul Legislativ, iar comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor s-au exprimat împotriva adoptării.
Astfel, deputaţii Comisiei de Administraţie semnalează că proiectul nu ţine seama de dispoziţiile Legii fundamentale a statului, potrivit cărora ”România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, relatează Digi24.ro.
Termenul pentru dezbateri şi vot pe acest proiect a fost 25 martie. Odată acest termen depăşit, pe 23 aprilie parlamentarii au constatat adoptarea tacită.
Proiectul iniţiat de deputaţii UDMR Zsolt-Istvan Biro şi Jozsef-Gyorgy Kulcsar-Terza prevede că, odată dobândit prin lege, statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.
„Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc”, arată proiectul de lege.
Iniţiatorii susţin că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.
Reprezentanţii UDMR au mai susţinut că autonomia comunităţii este dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.
Nu în ultimul rând, iniţiatorii mai susţin faptul că autonomia regiunii Ţinutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român.
Regiunea autonomă ar urma să cuprindă, potrivit proiectului de lege, actualele judeţe Covasna şi Harghita, cât şi scaunul istoric Mureş care aparţine judeţului Mureş. Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti.
„a) Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kćzdivăsârhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovźszna)
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy)
d) Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely)
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós)
g) Scaunul Mureş (Marosszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvâsărhely)
h) Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvăr-Bardoc) (Miklósvăr-Bardocszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Baraolt (Barot)”, arată iniţiativă legislativă a deputaţilor UDMR.
Proiectul integral poate fi accesat aici.