Şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei demisionează sub presiunea lui Zelenski

Vasyl Maliuk, şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) (Yan Dobronosov via Getty Images)
Redacţia
06.01.2026
Vasyl Maliuk, şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) (Yan Dobronosov via Getty Images)
Redacţia
06.01.2026

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că Vasil Maliuk va renunţa la funcţia de şef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), dar va rămâne în cadrul instituţiei pentru a se concentra pe operaţiuni asimetrice împotriva Rusiei.

„(Maliuk) ştie cel mai bine cum se face acest lucru şi va continua în cadrul sistemului SBU. Împreună, am discutat candidaţii pentru noul şef al SBU”, a spus Zelenski, luni, potrivit The Kyiv Independent.

Într-o declaraţie, Maliuk a afirmat că va rămâne în serviciu pentru a desfăşura ceea ce a descris drept operaţiuni asimetrice de clasă mondială, menite să provoace „daune maxime” Moscovei.

În pofida faptului că a condus unele dintre cele mai importante operaţiuni ale Ucrainei împotriva Rusiei, mandatul lui Maliuk a fost marcat de controverse, în special în legătură cu implicarea sa în acţiuni care au vizat instituţiile anticorupţie.

Plecarea sa are loc după zile de speculaţii potrivit cărora Zelenski se pregătea să-l demită.

Măsura este una dintre mai multe demiteri şi numiri-cheie anunţate de Zelenski în 2026, într-o remaniere guvernamentală determinată parţial de recentul scandal de corupţie din Ucraina.

Cei mai mulţi dintre oficialii demişi din funcţii au fost renumiţi la scurt timp în poziţii de rang similar.

Potrivit Ukrainska Pravda, demisia lui Maliuk a urmat unor presiuni directe din partea lui Zelenski.

Se pare că echipa preşedintelui îl consideră pe Maliuk drept una dintre personajele-cheie asociate unei acţiuni coordonate împotriva instituţiilor anticorupţie ale Ucrainei, încercând practic să limiteze consecinţele şi să devieze responsabilitatea pentru atac.

Controversa îşi are originea în luna iulie, când parlamentul a adoptat o legislaţie care a lipsit efectiv de independenţă Biroul Naţional Anticorupţie (NABU) şi Parchetul Specializat Anticorupţie (SAPO).

Sub conducerea lui Maliuk, SBU — perceput pe scară largă drept loial Biroului Preşedintelui — a arestat mai mulţi angajaţi NABU, acuzându-i că ar avea legături cu Rusia.

Serviciul a prezentat represiunea drept un efort de contrainformaţii menit să neutralizeze presupusa influenţă a Moscovei în cadrul biroului.

Activiştii anticorupţie şi organizaţiile societăţii civile au respins această explicaţie, susţinând că arestările au vizat detectivi care investigau persoane apropiate lui Zelenski.

Detectivii au fost ulterior eliberaţi.

Reacţia politică adversă contrastează cu bilanţul operaţional al lui Maliuk pe durata războiului.

Maliuk a fost numit şef al SBU de către parlament pe 7 februarie 2023, după ce a ocupat funcţia de interimar din iulie 2022. Zelenski l-a demis pe predecesorul său, Ivan Bakanov, invocând trădarea endemică din cadrul agenţiei după invazia rusă pe scară largă.

În timpul mandatului lui Maliuk, SBU a desfăşurat mai multe operaţiuni de mare vizibilitate în interiorul Rusiei şi în teritoriile ocupate.

Pe 1 iunie, agenţia a executat Operaţiunea Pânza de Păianjen, desfăşurând drone ascunse în camioane pe teritoriul Rusiei pentru a lovi baze aeriene aflate la mii de kilometri de graniţa cu Ucraina.

Pe 15 decembrie, SBU a raportat că dronele sale navale Sea Baby au lovit un submarin rusesc din clasa Varşavianka în portul Novorossiisk, marcând primul atac subacvatic de acest tip recunoscut public.

Sub conducerea lui Maliuk, serviciul a fost implicat şi în multiple atacuri asupra Podului Crimeea, construit ilegal de Rusia, o arteră logistică critică pentru forţele ruse.

Ukrainska Pravda a relatat că Maliuk s-a opus iniţial deciziei lui Zelenski de a-l înlătura, avertizând că mai multe operaţiuni de amploare, comparabile cu Pânza de Păianjen, se aflau în faze finale şi că oprirea lor ar fi imprudentă.

Pe măsură ce presiunea privind viitorul lui Maliuk a crescut, comandanţi militari ucraineni de rang înalt au avertizat public împotriva demiterii sale, subliniind că înlăturarea lui în timpul luptelor active ar putea slăbi una dintre cele mai eficiente instituţii de securitate ale Ucrainei.

Comandantul Forţelor Sistemelor Fără Pilot, Robert „Madyar” Brovdi, şi comandantul Forţelor Întrunite, Mihailo Drapatîi, au îndemnat la reţinere, evidenţiind performanţa SBU.

„Indiferent în care dintre structurile de securitate propuse Maliuk ar putea fi eficient în viitorul apropiat, înlocuirea şefului Serviciului de Securitate în acest moment ar fi un risc.”

Intervenţia lor publică a fost neobişnuită şi a subliniat gravitatea cu care privesc decizia, având în vedere că, de regulă, evită comentariile politice.

Demisia lui Maliuk intră acum în arena politică. Parlamentul, unde partidul lui Zelenski deţine majoritatea mandatelor, trebuie să voteze asupra demiterii sale.

Pe 5 ianuarie, Zelenski a emis decrete prezidenţiale privind numirea a doi adjuncţi, precum şi a lui Oleksandr Poklad ca prim-adjunct al şefului SBU, dar a lăsat loc multor speculaţii cu privire la noul conducător.

Presa ucraineană relatează că Evheni Hmara, şeful unităţii de operaţiuni speciale Alpha a SBU, este un candidat principal pentru a-l înlocui.

Hmara este un ofiţer experimentat al forţelor speciale, care a servit în Alpha din 2011 şi a fost numit comandantul acesteia în 2023.

Unitatea se numără constant printre cele mai eficiente din forţele de apărare ale Ucrainei, fiind creditată cu distrugerea unor cantităţi semnificative de echipamente şi personal rusesc, adesea cu sprijinul dronelor.

La scurt timp după anunţarea demisiei lui Maliuk, Zelenski a semnat un decret prin care l-a numit pe Hmara şef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Demisia lui Maliuk vine la scurt timp după ce Zelenski l-a numit pe şeful serviciului de informaţii militare, Kirilo Budanov, în funcţia de şef al Cabinetului Preşedintelui, Maliuk devenind astfel a doua personalitate importantă din domeniul securităţii care îşi părăseşte postul într-un interval scurt de timp.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor