Iran: Protestatarii au preluat controlul asupra a două oraşe. Poliţia a început să li se alăture

La zece zile după începerea protestelor în Iran, două oraşe – Abdanan şi Malekshahi – au ajuns sub controlul protestatarilor, a raportat Fox News pe 7 ianuarie, citând Consiliul Naţional de Rezistenţă al Iranului.

Iniţial, comercianţii din Marele Bazar din Teheran au organizat greve din cauza prăbuşirii monedei naţionale şi a inflaţiei galopante.

Protestele s-au extins apoi în aproape întreaga ţară. Zece zile mai târziu, protestatarii au preluat controlul asupra a două oraşe din vestul Iranului.

Agenţiile de ştiri de stat au negat preluarea controlului asupra acestor oraşe, susţinând că poliţia a dispersat demonstranţii.

Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a recunoscut problemele economice, dar le-a atribuit „acţiunilor inamicului”. El a mai declarat că „este inutil să se discute cu participanţii la revolte” şi că aceştia „trebuie să fie puşi la locul lor”.

„Astăzi, evenimente grave au avut loc în două oraşe din vestul Iranului: acestea au fost efectiv capturate, iar oamenii sărbătoresc chiar în stradă. Ei scandează 'Moarte lui Khamenei!'”, a declarat pentru canalul de televiziune Ali Safavi, purtător de cuvânt al opoziţiei iraniene din străinătate.

Maryam Rajavi, preşedinta Consiliului Naţional de Rezistenţă al Iranului, a salutat protestatarii pe contul său de social media X, care, în cuvintele ei, „au determinat forţele de represiune să se retragă”.

Oraşul Abdanan este situat în provincia Ilam, în vestul Iranului, lângă graniţa cu Irakul, iar Malekshahi se află la aproximativ 100 de kilometri distanţă.

Consiliul Naţional de Rezistenţă al Iranului relatează cum forţele Gărzii Revoluţionare Islamice (IRGC) au încercat să atace protestatarii din Abdanan. Ca răspuns, demonstranţii au dat foc lanţului de magazine Ofogh Kourosh, care este deţinut de IRGC.

În oraşul Malekshahi, au izbucnit ciocniri în timpul funeraliilor lui Fares Agha Mohammadi, care a fost ucis cu o zi înainte. Potrivit rapoartelor locale, când Abdanan a fost invadat de protestatari, poliţia a început să se alăture acestora.

Liderul opoziţiei iraniene în exil, Reza Pahlavi, care locuieşte în Statele Unite, şi-a exprimat sprijinul pentru proteste. Pe 6 ianuarie, Pahlavi a publicat un editorial în The Washington Post, scriind că Iranul, începând din 2026, „se află în pragul unei transformări profunde”.

El consideră că Republica Islamică este acum „mai slabă şi mai divizată decât oricând din 1979”.

Pahlavi susţine că protestatarii, pe lângă cererile de libertate, îi scandează şi numele – şi, prin urmare, scrie el, este gata să conducă „tranziţia de la tiranie la un viitor democratic ales de popor”.

Pahlavi propune unirea forţelor democratice iraniene în jurul a trei principii fundamentale: integritatea teritorială a ţării, protecţia libertăţilor individuale şi egalitatea pentru toţi cetăţenii, precum şi separarea religiei de stat. „Aceste trei principii trebuie susţinute de un proces de reconciliere naţională şi de un referendum pentru a determina viitoarea formă democratică de guvernare”, a scris Pahlavi.

Agenţiile de ştiri de stat iraniene neagă că protestatarii au ocupat Abdanan şi Malekshahi. Irna transmite că poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa demonstranţii din Abdanan, în timp ce Tasnim adaugă că protestatarii s-au „dispersat” şi că „pacea şi securitatea” au fost repede restabilite pe străzile oraşului.

Guvernul iranian nu a comentat în mod specific capturarea a doua oraşe de către protestatari. Cu toate acestea, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a răspuns la declaraţia lui Donald Trump de câteva zile mai devreme, potrivit căreia Statele Unite erau gata să „vină în ajutorul” protestatarilor iranieni, declarând că „afacerile interne ale Iranului nu sunt treaba nimănui” în afară de poporul său. „Guvernul şi poporul se află într-o stare de interacţiune şi dialog”, a adăugat el.

Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a comentat despre proteste o singură dată, pe 3 ianuarie, în a şaptea zi de proteste de stradă. El a recunoscut problemele economice ale ţării (care au declanşat iniţial demonstraţiile), dar a numit instabilitatea monedei naţionale „opera inamicului”. „Protestul este justificat, dar protestul nu înseamnă revoltă. Discutăm cu protestatarii, iar oficialii ar trebui să dialogheze cu ei. Dar discuţiile cu participanţii la revolte sunt inutile. Revoltaţii trebuie puşi la locul lor”, a scris Khamenei.

Din 28 decembrie, protestele s-au extins în cel puţin 17 din cele 31 de provincii ale Iranului, potrivit jurnaliştilor BBC Verify care au analizat imaginile video disponibile. Aceştia notează că numărul real al protestelor este „aproape sigur semnificativ mai mare”. Tensiunile rămân ridicate şi în Teheran, unde comercianţii din Marele Bazar continuă să protesteze, alături de studenţii care demonstrează sub sloganurile „Moarte dictatorului” şi „Protestul este dreptul nostru inalienabil”. În mai multe zone ale oraşului, potrivit Consiliului Naţional de Rezistenţă al Iranului, protestele au degenerat în ciocniri cu forţele regimului.

Potrivit agenţiei de ştiri Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în străinătate, cel puţin 36 de persoane – 34 de protestatari şi doi membri ai forţelor regimului – au fost ucise în 10 zile de proteste în toată ţara (activiştii pentru drepturile omului au documentat aceste evenimente în 27 de provincii şi 22 de universităţi). Peste 2.000 de protestatari au fost arestaţi, potrivit HRANA.