Danemarca schimbă regula - soldaţii "vor trage mai întâi şi vor întreba după" în cazul unei invazii americane

Soldaţii danezi vor fi obligaţi să tragă mai întâi şi să pună întrebări mai târziu dacă Statele Unite invadează Groenlanda, conform regulilor de angajare ale armatei, scrie Telegraph.

Miercuri, Ministerul Apărării danez a confirmat existenţa unei reguli din 1952 care impune soldaţilor să contraatace „imediat” forţele invadatoare, fără a aştepta ordine.

Ministerul Apărării a mai declarat că regula „rămâne în vigoare” atunci când a fost întrebat despre statutul acesteia de către Berlingske, un ziar danez de centru-dreapta.

Săptămâna aceasta, Donald Trump, preşedintele SUA, şi-a repetat intenţia de a anexa teritoriul Groenlandei, membru al NATO, pe care îl consideră esenţial pentru securitatea naţională a SUA, inclusiv prin forţă militară, dacă este necesar.

Declaraţiile sale au şocat Danemarca – care guvernează Groenlanda ca teritoriu de peste mări şi insistă că insula „nu este de vânzare” – precum şi guvernul Groenlandei şi alianţa NATO în ansamblu.

Potrivit ziarului danez Berlingske, regula din 1952 prevede ca, în cazul unei invazii, „forţele atacate trebuie să intre imediat în luptă fără a aştepta sau a solicita ordine, chiar dacă comandanţii în cauză nu sunt la curent cu declaraţia de război sau starea de război”.

Când a fost solicitat să comenteze, ministerul danez al apărării a declarat ziarului: „Ordinul privind măsurile de precauţie pentru apărarea militară în cazul unor atacuri asupra ţării şi în timpul războiului rămâne în vigoare”.

Aliaţii europeni poartă discuţii urgente cu privire la modul de răspuns la un posibil atac al SUA asupra Groenlandei, o mişcare care, potrivit experţilor, ar marca probabil sfârşitul alianţei NATO.

„Vrem să luăm măsuri, dar vrem să o facem împreună cu partenerii noştri europeni”, a declarat Jean-Noel Barrot, ministrul francez de externe, referindu-se la discuţiile privind modul în care Europa ar trebui să răspundă la preluarea insulei arctice de către SUA.

O sursă din cadrul guvernului german a declarat separat agenţiei de ştiri Reuters că Germania „colaborează strâns cu alte ţări europene şi cu Danemarca în ceea ce priveşte următoarele măsuri referitoare la Groenlanda”.

Tot miercuri, Barrot a sugerat că a primit asigurări din partea lui Marco Rubio, secretarul de stat american, că Washingtonul nu plănuieşte o „invazie”.

„Eu însumi am vorbit ieri la telefon cu secretarul de stat american Marco Rubio... care a confirmat că aceasta nu este abordarea adoptată... el a exclus posibilitatea unei invazii [a Groenlandei]”, a declarat ministrul francez de externe.

Rubio a informat, de asemenea, politicienii americani că ameninţările împotriva Groenlandei nu semnifică o invazie iminentă şi că obiectivul este de a cumpăra insula, au declarat surse pentru Wall Street Journal (WSJ).

Raportul WSJ şi asigurările lui Rubio par să contrazică declaraţiile Karolinei Leavitt, secretara de presă a lui Trump, care a afirmat marţi că acţiunea militară este „întotdeauna o opţiune”.

În acelaşi timp, Washington Post a raportat miercuri că oficialii americani discută din ce în ce mai mult preluarea Groenlandei cu omologii lor europeni ca o posibilitate „concretă”.

Un diplomat european de rang înalt a declarat pentru ziar că în ultimele zile s-a înregistrat o schimbare semnificativă de ton în această chestiune.

Dominique de Villepin, fostul prim-ministru francez, a avertizat că, dacă SUA ar invada Groenlanda, ar deveni un „duşman” al membrilor europeni ai NATO.

„Europa nu ar trebui să accepte în niciun caz afectarea suveranităţii europene”, a declarat Villepin pentru Bloomberg TV, subliniind că un caz în care un membru NATO atacă un alt membru este „fără precedent”.

„Şi, desigur, dacă Donald Trump va merge mai departe, statutul SUA va trece de la cel de adversar sau rival la cel de inamic”, a spus Villepin. „Va fi o schimbare istorică uriaşă.”