Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că nu trebuie să i se permită Rusiei să câştige în războiul pe care l-a lansat împotriva Ucrainei şi care a dat naştere celui mai periculos moment pentru Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, informează Oilprice.com.
Stoltenberg a declarat că alianţa şi ţările membre ar putea fi nevoite să continue să sprijine Ucraina cu arme şi alte tipuri de asistenţă pentru o perioadă lungă de timp, pentru a împiedica Rusia să reuşească după ce a lansat invazia neprovocată a Ucrainei, pe 24 februarie.
"Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reuşească", a declarat Stoltenberg.
"Aceasta este cea mai periculoasă situaţie din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace", a spus el, adăugând că "ceea ce se întâmplă în Ucraina este teribil, dar ar fi mult mai rău dacă ar exista un război între Rusia şi NATO".
Stoltenberg a reafirmat apoi hotărârea alianţei de a apăra toate cele 30 de ţări membre ale sale.
"Dacă preşedintele Putin se gândeşte măcar să facă ceva similar cu o ţară NATO, aşa cum a făcut cu Georgia, Moldova sau Ucraina, atunci toată NATO va fi implicată imediat", a declarat Stoltenberg.
Războiul a determinat Finlanda şi Suedia, până acum nealiniate, să solicite aderarea la NATO, cererea fiind ratificată până în prezent de 23 din cele 30 de state membre, inclusiv de Statele Unite.
"Acesta nu este doar un atac asupra Ucrainei, o naţiune democratică independentă cu peste 40 de milioane de locuitori, ci şi un atac asupra valorilor noastre şi a ordinii mondiale pe care o dorim", a declarat şeful NATO despre război.
În urma invaziei Moscovei în Ucraina, cele două ţări nordice tradiţional neutre, Finlanda, care are o graniţă de peste 1.000 de kilometri cu Rusia, şi Suedia au solicitat să adere la NATO cât mai curând posibil.
În cadrul procesului de admitere rapidă, Senatul american a votat cu 95-1 în favoarea aderării celor două ţări la 3 august, făcând din Statele Unite a 23-a dintre cele 30 de ţări NATO care au aprobat oficial acest demers până în prezent.
Potrivit unei liste NATO, şapte ţări membre nu şi-au dat încă acordul oficial: Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Spania şi Turcia.
Doar Turcia a ridicat o provocare, cerând intensificarea eforturilor de extrădare din ambele ţări a zeci de opozanţi guvernamentali pe care îi cataloghează drept "terorişti", în schimbul sprijinului său.
Turcia a declarat că o comisie specială se va întâlni cu oficialii finlandezi şi suedezi în această lună pentru a evalua dacă cele două naţiuni respectă condiţiile sale.