Secretele lui Zeng Qinghong: Partea a doua

Zeng Qinghong a avut o carieră politică bună în primii ani, întrucât era membru de bază al facţiunii prinţişorilor şi a fost ajutat de colegii şi subordonaţii tatălui său, Zeng Shan.

Împrietenindu-se cu Jiang Zemin în 1986, Zeng a devenit vice-secretarul responsabil de ideologie în Comitetul Municipal Shanghai al Partidului Comunist Chinez (PCC). În timpul mandatului său în Shanghai, Zeng a elaborat şi finisat documente importante şi materiale de propagandă. El a devenit cunoscut ca "stiloul oficial" nr. 1 al municipiului Shanghai, adică ştia cum să scrie un articol de propagandă.

Zeng i-a atras atenţia lui Jiang Zemin pentru prima dată în timp ce manevra un incident legat de World Economic Herald, în 1989. Ziarul din Shanghai a fost fondat în 1980 şi avea reputaţia de a fi unul dintre cele mai liberale ziare din China.

Potrivit cărţii "Prinţişorii Chinei", în aprilie 1989, directorul Departamentului de Propagandă al Comitetului PCC din Shanghai, Chen Zhili, a văzut o ştire într-un ziar din Hong Kong, care menţiona că World Economic Herald avea de gând să publice "Memoriu pentru comemorarea conferinţei lui Hu Yaobang." Articolul avea un conţinut ce susţinea mişcarea democratică din Beijing.

Zeng i-a raportat imediat asta lui Jiang. Jiang le-a ordonat lui Zeng şi Chen să vorbească cu Qin Benli, redactorul-şef al World Economic Herald. Zeng şi Chen i-au cerut lui Qin să şteargă conţinutul cu privire la democraţie, dar Qin a refuzat.

Jiang l-a chemat atunci pe Qin şi l-a criticat sever pentru încălcarea principiilor PCC. La scurt timp după aceea, Jiang a trimis o "echipă de lucru" la World Economic Herald.

Zeng Qinghong a fost lăudat de Jiang Zemin pentru observarea "problemei" ziarului într-un stadiu incipient. Ziarul a fost închis ulterior de Jiang Zemin, iar editorul a fost arestat.

O lună mai târziu, Jiang a devenit secretarul general al PCC. Atunci, Jiang şi Li Peng au semnat o investire oficială prin care l-au promovat pe Zeng ca director adjunct al Comitetului Central General al PCC.

Colectarea de informaţii compromiţătoare

După numirea lui Zeng ca director al Comitetului Central General al PCC, în 1993, el a fost implicat în toate aspectele legate de afacerile de stat, cu excepţia afacerilor economice, conduse de Consiliul de Stat, şi afacerilor militare. A devenit "majordomul imperial" al lui Jiang, aşa cum este descris în literatura de specialitate.

Potrivit cărţii "Prinţişorii Chinei," Zeng, în timp ce efectua "cercetări şi investigaţii" în colaborare cu Departamentul de Securitate Naţională, a strâns rapid dovezi de corupţie, delapidare şi luare de mită legate de mai mulţi oficiali centrali şi regionali. Acestea erau informaţii foarte importante, Zeng ocupând locul al doilea ca influenţă după Jiang. Zeng avea informaţii despre mai mult de 20 de cazuri importante de corupţie şi deturnare de fonduri, care ar fi putut fi folosite pentru a ataca oficialii de bază ai Consiliului de Stat şi a ameninţa oficialii regionali. Această informaţie era binevenită pentru consolidarea poziţiei lui Jiang Zemin.

Atacarea lui Huang

Potrivit unei surse de rang înalt de la Beijing, la a şaisprezecea Conferinţă Naţională a PCC, Jiang a insistat ca numărul membrilor Comitetului Permanent al Biroului Politic să crească de la şapte la nouă. El a vrut o poziţie dominantă, cu cinci membri din clica lui şi patru membri aleatorii, în scopul înăbuşirii lui Hu Jintao şi plasării lui în imposibilitatea de a introduce anumite politici. În timp ce au subliniat incompetenţa lui Hu, ei au încercat să creeze o atmosferă propice pentru ca Zeng să-l înlocuiască pe Hu.

"Braţul drept şi braţul stâng" ale lui Jiang sunt două grupări. Una este staţionată în Shanghai, fiind condusă de Huang Ju şi Chen Liangyu, iar cealaltă e fracţiunea prinţişorilor condusă de Zeng de la Beijing. Jiang nu a anticipat faptul că "braţul stâng" îi va tăia "braţul drept."

Când Zeng Qinghong s-a aflat în Shanghai, el s-a aflat în contradicţie cu Huang Ju. După ce Deng Xiaoping a vizitat sudul Chinei, pentru a promova reformele economice din 1992, oficialii locali din Shanghai, în special membrii clicii lui Jiang, Huang Ju şi Chen Liangyu, au făcut averi uriaşe. Zeng se afla în Beijing şi nu putea decât să privească cu invidie.

Cumnata lui Huang Ju (sora mai mică a soţiei lui), Yu Liwen, a monopolizat vânzările de petrol din Shanghai.

Zheng Enchong, avocat în Shanghai, a spus că Yu Liwen, sora mai mică a soţiei lui Huang Ju, controla 60 de benzinării din Shanghai.

"Ulterior, Consiliul de Stat a propus ca Sinopec şi China National Petroleum Corporation să cumpere şi să gestioneze toate benzinăriile din ţară, inclusiv cele din Shanghai. Sinopec şi China National Petroleum Corporation sunt controlate de Zeng şi Zhou Yongkang, deoarece Zeng fusese odată funcţionar în industria petrolului", a declarat Zheng.

Potrivit lui Zheng, Yu Liwen a refuzat să se conformeze pentru că nu a vrut ca profiturile sale enorme din afaceri să treacă la Zeng şi Zhou.

"Familia lui Huang era foarte influentă. Ei au respins achiziţia. Familia lui Huang controla viaţa economică din Shanghai ", a afirmat Zheng.

Potrivit sursei din Beijing, dacă cei cinci membri ai fracţiunii lui Jiang din cadrul Comitetului Permanent ar fi avut o poziţie comună, ei ar fi putut controla comitetul de nouă membri. Hu Jintao nu ar fi fost capabil să-l elimine pe Chen Liangyu sau să-l atace pe Huang Ju. În final, ranchiuna personală a lui Zeng împotriva lui Huang Ju a trecut înaintea loialităţii sale faţă de fracţiunea lui Jiang, iar Zeng l-a sprijinit pe Hu Jintao în suprimarea clicii lui Jiang în Shanghai.

Sursa a mai relatat că atacul lui Zeng asupra facţiunii din Shanghai a fost determinat de invidie. Zeng a încercat să îşi întărească propria putere de a intimida alţi membri în cadrul PCC, astfel încât să se poată bucura de un alt mandat după cel de-al XVII-lea Congres Naţional al Partidului. Influenţa lui Zeng în eliminarea lui Huang Ju şi Chen Liangyu i-a speriat pe ceilalţi membri ai fracţiunii lui Jiang din cadrul Comitetului Permanent (Wu Bangguo, Jia Qinglin şi Li Changchun) şi a împins majoritatea membrilor din comitet ce aparţineau fracţiunii lui Jiang, de partea lui Hu. În final, asta a dus la o majoritate care l-a forţat pe Zeng să demisioneze la cel de-al XVII-lea Congres Naţional al PCC. Acesta este principalul motiv din spatele retragerii lui Zeng din Comitetul Permanent al Biroului Politic, în 2007, şi a pensionării sale de la începutul anului 2008.

Nota editorului: Când fostul şef de poliţie din Chongqing, Wang Lijun, a fugit la Consulatul SUA din Chengdu, pe 6 februarie, acesta a iscat o furtună politică ce se află încă în plină desfăşurare. Lupta din spatele scenei este influenţată de atitudinea pe care oficialii o vor lua faţă de persecuţia împotriva Falun Gong. Fracţiunea ce are mâinile pătate de sânge – oficialii pe care fostul lider PCC, Jiang Zemin, i-a promovat în scopul efectuării persecuţiei – caută să evite asumarea responsabilităţii pentru crimele lor şi să îşi continue campania. Alţi funcţionari refuză să mai participe la persecuţie. Evenimentele prezintă o alegere clară pentru funcţionarii şi cetăţenii din China, precum şi pentru oamenii din întreaga lume: fie sprijină, fie se opun persecuţiei împotriva Falun Gong. Istoria va consemna alegerea fiecărei persoane în parte.

The Epoch Times publică în 35 de ţări şi în 19 limbi. Abonaţi-vă la newsletter-ul nostru electronic.