Scandalul "Geoană-Hanan". Şercan prezintă ceea ce susţine că sunt dovezi ale existenţei "fermelor de troli" în România
Jurnalista Emilia Şercan a revenit, joi, cu clarificări la o postare făcută cu o zi înainte pe pagina sa de Facebook în care i-a transmis public Elenei Lasconi, candidata USR-ului la prezidenţiale, că are obligaţia morală faţă de breasla din care a făcut parte să clarifice chestiunea “jurnaliştilor prieteni” care i-au dat “o informaţie documentată” despre presupusa fermă de troli a lui Mircea Geoană.
Astfel, Şercan le-a reproşat celor care au atacat-o pentru solicitarea sa către Lasconi că nu au înţeles mesajul ei şi a precizat că jurnaliştii, “atunci când au informaţii despre subiecte de interes public, le documentează şi le publică ei înşişi, sub semnătură proprie, nu le dau unor candidaţi la preşedinţie pentru a fi folosite în scop electoral”.
Totodată, în noua sa postare pe Facebook, jurnalista prezintă ceea ce descrie ca fiind dovezi ale existenţei “fermelor de boţi” menite să influenţeze publicul din România.
Mai exact, Şercan a făcut referire la două postări pe social-media ale lui Cătălin Tolontan, una despre nominalizarea jurnalistei la un premiu european şi alta despre Mircea Geoană şi un sondaj INSCOP.
Potrivit jurnalistei, multe dintre comentariile de la cele două postări nu aveau nicio legătură cu subiectele. Mai precis, la postarea cu premiul european, au fost postate comentarii care au atacat-o pe Elena Lasconi, iar la postarea despre Mircea Geoană au fost postate comentarii care o atacau dur pe Diana Şoşoacă.
În continuare, redăm postarea Emiliei Şercan:
Acum o lună am dat întâmplător peste o serie de comentarii la o postare a lui Cătălin Tolontan, despre nominalizarea mea la un premiu european, în care era luată la ţintă Elena Lasconi.
"Lasconi nu are nicio calificare pentru a ocupa o funcţie politică"
"Nu trebuie să ne aşteptăm la nimic bun de la Lasconi"
Repet, peste zece comentarii de acest tip erau la o postare despre mine, nu despre Lasconi. Pentru conformitate, poza nr. 1.
Mesajele erau scrise corect în limba română ("nicio", de exemplu), ceea ce mi-a ridicat suspiciunea că în spatele conturilor erau boţi, iar suspiciunea mi-am întărit-o verificând câteva profiluri.
Am intrat apoi pe comentariile unei alte postări pe profilul lui Tolontan, despre Mircea Geoană şi un sondaj INSCOP, şi am constatat că, de data asta, erau zeci de comentarii despre Şoşoacă, deşi postarea era despre Mircea Geoană.
"Nu are nicio calitate de lider şi nu merită să fie ascultată". Acest mesaj e foarte asemănător cu cel de mai sus despre Lasconi. Pentru conformitate, poza nr. 2.
Aceste comentarii mi-au creat convingerea că unii politicieni folosesc ferme de boţi pentru a influenţa publicul. Nu ar fi o noutate, lucrul acesta se întâmplă de cel puţin zece ani în mai toată lumea, multe investigaţii de presă demonstrând lucrul ăsta.
Tema "boţilor electorali" este legitimă, dacă ne uităm doar la aceste două exemple descoperite de mine întâmplător. Elena Lasconi, în calitate de candidat, poate pune pe agenda publică acest subiect, care este super legitim.
Problema mea cu Elena Lasconi este însă legată de chestiunea "prietenilor jurnalişti" şi a "informaţiilor documentate" pe care a pretins că le-a primit de la aceştia despre o "fermă de troli".
Pentru cei care nu au înţeles sau s-au făcut că nu înţeleg postarea mea de ieri, repet: i-am cerut Elenei Lasconi să clarifice chestiunea "prietenilor jurnalişti" şi a "informaţiilor documentate", pentru că atâta timp cât vrem o presă corectă - şi ea susţine că vrea asta - , aflată în slujba publicului, care serveşte corect interesul public, trebuie să înţelegem că afirmaţii ca cele ale Elenei Lasconi fac rău presei.
Evident, nu presei care cu o mână semnează articole, iar cu alta încheie contracte sau ia bani la plic de la oameni politici, ci acelor jurnalişti care îşi ţin coloana dreaptă ca să informeze publicul corect.
Jurnaliştii, atunci când au informaţii despre subiecte de interes public, le documentează şi le publică ei înşişi, sub semnătură proprie, nu le dau unor candidaţi la preşedinţie pentru a fi folosite în scop electoral.
Aşa cum am spus şi ieri, subiectul fermei de boţi (nu troli, că trolii sunt altceva) este unul de mare interes public, însă practica furnizării unor informaţii sau dovezi de către un jurnalist unui politician este greşită şi încalcă principiile profesionale.
Dacă instituţiile statului nu au dovezi că există boţi care încearcă influenţarea publicului, uite, să ia de la mine aceste dovezi de la care să pornească o verificare. Las în comentarii şi postările lui Cătălin Tolontan la care sunt făcute comentariile din poze, ca să verifice cine vrea.
Şi pentru exigenţii care or să sară să mă ia la rost că de ce nu am făcut eu investigaţia despre aceşti boţi descoperiţi întâmplător, cu regret le spun că nu mă pricep la genul ăsta de anchetă. Asta e, nu le ştiu pe toate şi, din păcate, nici nu am timp să mă apuc să învăţ multe lucruri pe care aş vrea să le ştiu.
Reamintim că, la începutul acestei săptămâni, şefa USR Elena Lasconi, înscrisă în cursa pentru Cotroceni, l-a acuzat pe contracandidatul său Mircea Geoană că s-ar fi întâlnit cu Tal Hanan, un personaj acuzat că ar fi în spatele unor operaţiuni de manipulare a alegerilor în zeci de state din lume.
“Domnule Geoană, de ce v-aţi întâlnit cu Tal Hanan, alias Jorge, deconspirat în urma unei investigaţii jurnalistice internaţionale ca fiind în spatele unor operaţiuni de manipulare a alegerilor în zeci de state din lume, prin intermediul fake news, a fermelor de troli şi operaţiuni în social media menite să decredibilizeze candidaţi?”, l-a întrebat Lasconi pe Geoană, marţi seara, în timpul unei dezbateri electorale la Antena 3.
Geoană a negat că s-ar fi întâlnit cu Hanan sau că îl cunoaşte pe acel “domn”, adăugând că cineva i-a vândut Elenei Lasconi o “informaţie falsă” şi că aceasta din urmă “a muşcat din nadă cu multă voluptate”.
O zi mai târziu, înaintea şedinţei de guvern, premierul Marcel Ciolacu a declarat că ştie de existenţa unei “ferme de boţi/troli” care l-ar ajuta pe fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, adăugând că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ar trebui să se sesizeze.
“Ştiu că există o clădire cu foarte multe servere. Ferme de boţi/troli. Care îl ajută pe Geoană. Statul trebuie să spună dacă e legal. Am transmis celor care se ocupă. AEP să se sesizeze”, a precizat Ciolacu.
