Sărăcia şi emigraţia afectează viitorul R.Moldova

Republica Moldova speră că progresul său către aderarea la UE va stopa valul de migraţie şi intenţionează să finalizeze acorduri-cheie cu Bruxellesul în timpul preşedinţiei irlandeze a UE, în prima jumătate a anului 2013, notează The Irish Times.

'Mi-ar plăcea ca toţi cetăţenii nostri să vină acasă, să se reintegreze în familii şi să contribuie la viitorul ţării noastre', a declarat premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, pentru The Irish Times. 'Pentru a face acest lucru trebuie însă să creăm instituţii funcţionale şi locuri de muncă bine plătite, iar sistemele judiciar, sanitar şi educaţional să funcţioneze. Standardul nostru de viaţă trebuie să fie mai ridicat. Avem nevoie să aducem principiile şi valorile UE în patria noastră, astfel încât oamenii să poată avea condiţiile din UE aici, iar cei care au plecat să se poată întoarce acasă, rămânând în acelaşi timp în Europa', a explicat Filat.

Cele două duzini de adolescenţi din şcoala-internat din Orhei, un oraş prăfuit din centrul Republicii Moldova, ridică toţi mâna atunci când sunt întrebaţi dacă doresc să trăiască şi să muncească în patria lor, dacă e posibil. Cât de mulţi cred însă că vor rămâne în Republica Moldova? De data aceasta, mai puţin de jumătate. Restul se aşteaptă să se alăture celor cel puţin 600.000 - poate chiar un milion - de compatrioţi care au plecat în străinătate pentru a găsi locuri de muncă,

La fel cum Republica Moldova este prinsă între o Ucraină mult mai mare şi România şi modelată atât de trecutul sovietic cât şi de mai vechile conexiuni cu limba, cultura şi istoria României, societatea sa este azi influenţată de forţele gemene ale sărăciei şi emigrării.

Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa, unde salariul mediu lunar este de aproximativ 200 de euro şi peste un sfert din cele 3,5 milioane de locuitori trăiesc sub pragul naţional al sărăciei.

Aceste condiţii sumbre au făcut ca peste 25% din potenţiala sa forţă de muncă să caute locuri de muncă în străinătate, în special în Rusia şi în state din UE.

În condiţiile în care cetăţenii moldoveni nu au nevoie de viză pentru a intra în Rusia, o industrie oneroasă prosperă din vânzarea de vize şi paşapoarte false UE. Aceştia pot aplica, de asemenea, pentru cetăţenia română, care, din momentul aderării României la UE, în 2007, le oferă deţinătorilor săi dreptul de a trăi în orice ţară din blocul comunitar.

Banii pe care aceşti emigranţi îi trimit acasă familiilor lor reprezintă aproximativ o treime din întregul PIB al Moldovei.

Pe de altă parte, fluxul de emigranţi către naţiunile mai bogate diminuează din presiunile asupra sistemului de asistenţă socială din Republica Moldova şi scade şomajul, iar banii trimişi acasă sunt vitali pentru ţară.

Cu toate acestea, majoritatea celor ce pleacă sunt tineri, dintre care mulţi sunt foarte inteligenţi şi ambiţioşi - adică exact tipul de oameni de care Republica Moldova are nevoie pentru a-şi dezvolta economia. Aceşti oameni se stabilesc şi îşi fac familii în alte ţări, lăsându-şi patria să şchioapete mai departe, confruntată cu o populaţie îmbătrânită şi în scădere.

Migraţia în masă pune, de asemenea, o presiune enormă pe societatea din Republica Moldova. Multe familii se despart după ce unul dintre părinţi pleacă în străinătate pentru a-şi găsi de lucru. Mii de copii au rămas cu rudele în vârstă - sau plasaţi într-o instituţie - în timp ce ambii părinţi au plecat să îşi caute locuri de muncă în străinătate.

'Avem un număr uriaş, din păcate, de copii abandonaţi de părinţii care migrează peste hotare, iar marea majoritate a acestora ajung în orfelinate sau internate', explică Maria Grazia Giammarinaro de la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

'Desigur, atunci când aceştia se apropie de maturitate, ei nu au suficiente abilităţi pentru a se descurca în viaţă şi sunt supuşi presiunilor economice, ceea ce îi face ţinte uşoare (pentru trafic)', a adăugat ea.

OSCE cooperează în prezent cu guvernul de la Chişinău şi cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), pentru a ghida adolescenţii prin trecerea către viaţa adultă atunci când părăsesc orfelinatele şi internatele.

Mentorii proiectului îi ajută pe adolescenţi lucruri simple care nu pot fi învăţate într-un orfelinat sau internat - cum ar fi mersul la cumpărături săptămânal sau pregătirea unor mese sănătoase - şi îi consiliază în privinţa unor opţiuni de carieră.