Salvini, lovitura de graţie? Migranţii adâncesc problemele blocului european

Unele naţiuni încep să se răzvrătească împotriva planurilor preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a include fonduri suplimentare pentru refugiaţi în următorul buget al UE, opoziţia venind în principal din partea noului guvern de coaliţie al Italiei format din partidele Liga şi Mişcarea Cinci Stele.

Tensiunile au atins cote ridicate când noul ministru de Interne şi vicepremier al Italiei, Matteo Salvini, a întors din drum o ambarcaţiune care transporta 630 de imigranţi, inclusiv şapte femei însărcinate, după ce rămăsese blocată în Mediterană.

În condiţiile în care şi Malta a refuzat să accepte ambarcaţiunea Aquarius, operată de organizaţiile umanitare Medecins Sans Frontières şi SOS Mediterranee, noul premier al Spaniei, Pedro Sanchez, a solicitat oficialilor portuari să primească nava în Valencia.

Ungaria a lăudat decizia Italiei de a respinge imigranţii, acest gest fiind un semn suplimentar al diviziunii tot mai mari în cadrul Uniunii Europene cu privire la modul de gestionare a unei viitoare crize a imigraţiei precum cea din 2015, precizează Express.co.uk.

Comisarul european pentru Imigraţie, Dimitris Avramopoulos, a avertizat Bruxelles-ul că blocul “nu îşi permite o repetare a [situaţiei] din 2015”.

Avramopoulos a declarat că statele membre trebuie să împartă responsabilitatea, întrucât “criza imigraţiei este cea care a pus în pericol proiectul european”.

Discutând cu reporterii după dezvăluirea planului UE de a tripla fondurile pentru apărarea graniţelor externe ale blocului, comisarul grec a precizat: “Munca noastră nu s-a terminat şi nu se va termina prea curând. Trebuie să fim pregătiţi, deoarece nu ne putem permite o repetare a anului 2015, nici politic şi nici financiar”.

“Nu ar trebui să permitem imigraţiei să fie un element care să ne dezbine, deoarece, din păcate, unele poziţii adoptate de partidele politice ale unor guverne sunt foarte îngrijorate, nu pentru viitorul politicii noastre privind imigraţia, ci pentru viitorul casei noastre europene comune.”

“Deoarece criza imigraţiei este cea care a pus în pericol proiectul european, nu este vorba doar de responsabilitatea noastră politică, ci şi de responsabilitatea istorică a fiecăruia de a participa la efortul nostru comun pentru a ne asuma răspunderile şi a atinge obiectivul”.

Pentru întărirea frontierelor externe ale blocului, planul Bruxelles-ului prevede cheltuieli de 34,9 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, comparativ cu cele 13 miliarde de euro în bugetul precedent.

În noul buget este inclusă angajarea a 10.000 de grăniceri ca parte a unei noi forţe, precum şi sprijin financiar acordat statelor membre pentru achiziţionarea de noi echipamente de verificare a frontierelor.

În pofida promisiunilor de a consolida frontierele blocului, luptele politice interne pe această temă continuă în rândul statelor membre. Astfel, Laura Agea, europarlamentar al Mişcării Cinci Stele, l-a criticat pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru că a dat Italiei “lecţii de etică” şi pentru că nu a abordat problemele reale ale crizei imigraţiei.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat că blocul este în pragul prăbuşirii şi are nevoie ca eurofilii să se unească pentru a salva acest proiect.

Timmermans a precizat că “inimaginabilul a devenit posibil”, când a discutat despre perspectiva unei prăbuşiri a Uniunii Europene.