S-au fraudat alegerile? Expertă: Există o cale de a verifica suspiciunile, e la îndemână. Nu înţeleg ce au de ascuns!

Ştampilă de vot (facebook.com)
Loredana Diacu
14.06.2024

Sute de mii de voturi anulate, buletine de vot preştampilate pe PSD, voturi pentru REPER care nu se mai regăsesc în procesele verbale, primari care îşi dispută victoria la diferenţe foarte mici şi acuzaţii, observatori la alegeri zdrobiţi de epuizare, şi multe, foarte multe acuzaţii de fraudare a voturilor. Am avut de-a face cu o fraudă de proporţii? Cât de mult s-a viciat rezultatul votului şi care-i explicaţia?

Sunt întrebări legitime pe care mai toţi oamenii cărora le pasă de votul lor şi le pun. Cum tot legitim e să te întrebi şi ce se va întâmpla la alegerile următoare? Ce e de făcut pentru a se evita haosul şi pentru ca românii să aibă încredere că votul lor e respectat? Căci altfel riscăm să ne confruntăm cu o scădere tot mai mare a prezenţei la urne. Şi cu încremenirea tocmai în trecutul pe care-l vrem schimbat.

Am încercat să găsim răspunsuri la întrebări de la unul dintre cei mai cunoscuţi şi respectaţi observatori ai alegerilor din societatea civilă, Elena Calistru, preşedintele Funky Citizens. ONG-ul condus de ea urmăreşte alegerile de peste două decenii.

Vă redăm opiniile expertei.

Elena Calistru despre alegeri

Reporter: Elena, am văzut multe acuzaţii de fraudare a alegerilor venite dinspre partidele mici. S-a fraudat mai mult ca în alţi ani? Şi dacă da, cum?

Elena Calistru: Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când mă ocup de alegeri. Comparativ, aş spune că nu au fost la fel de multe fraude cum erau în anii 2000, înainte de a intra în Uniunea Europeană, dar au fost semnificativ mai multe probleme decât în anii recenţi. Am trei explicaţii pentru asta, ca să sintetizez. Prima este legată de comasare. A fost o eroare majoră, tehnic vorbind.

Înţeleg că, politic, a convenit guvernării, dar toate problemele care se puteau întâmpla, pe care le-am ridicat înainte, s-au întâmplat. Mă refer aici la faptul că alegerile locale şi europarlamentare au reguli diferite. Oricine s-a dus şi a încercat să voteze în altă localitate a observat diferenţele. Nu poţi să votezi în acelaşi loc, regula pentru circumscripţie e diferită, sunt o grămadă de chestiuni tehnice care apar.

A doua chestiune super importantă este legată de faptul că, din cauza complexităţii şi din cauza faptului că noi n-am reuşit nici acum să avem o administraţie electorală profesionistă, ci adunăm oameni, poate doamna de la contabilitate, cu prietenul cumnatului candidatului, ca să fie membri în secţiile de votare. Asta, cuplată cu faptul că a durat enorm de mult tot procesul şi cu lipsa digitalizării, i-a făcut pe oamenii ăştia să devină ei înşişi o vulnerabilitate.

Observatorii noştri ne-au spus că în 90% din cazuri, în timpul zilei a fost ok, au mai fost tensiuni, probleme, discuţii cu urna mobilă, am avut şi câteva incidente neplăcute, dar în mare ziua votării a decurs bine. Dar la numărarea voturilor, aproape peste tot au fost probleme.

Oamenii erau superobosiţi, nu ştiau exact care sunt procedurile pentru că s-au schimbat, oricum erau două tipuri de alegeri şi fiind două tipuri de alegeri erau 5 buletine de vot, deci cumva i-a făcut cu picătura chinezească să îşi piardă şi răbdarea şi energia pe care o mai aveau.

Uneori au fost probleme de aritmetică elementară.

A treia cauză este legată de sistemul de votare într-un singur tur. În teorie, dacă ai mai multă participare şi toată lumea votează pentru doi candidaţi, e mai puţin probabil să ai diferenţe foarte mici care să ducă la disputele pe care le vedem acum.

Eu nu zic că la alegerea într-un singur tur nu se poate întâmpla să fie o diferenţă foarte mică între cei doi candidaţi din finală. Dar, în principiu, în momentul în care ai o participare mult mai mare şi toată lumea votează pentru doi oameni, în momentul acela nu mai ai genul de discuţii pe care le vedem acum la Sectorul 1 şi la Sectorul 2.

Sau ai, dar sunt o excepţie. Acum, aceste discuţii sunt peste tot, nu doar la Sectorul 1 şi Sectorul 2. Am avut discuţii în Gorj, în Arad, în Sfântu Gheorghe.

Sunt foarte multe lucruri care au provocat o mulţime de probleme. Dacă ai alegeri în două tururi, în primul rând, din nou, pe baza numerelor, este foarte greu să mai ajungi la o astfel de situaţie.

Reporter: S-a vorbit anul acesta de sute de mii de voturi anulate, de voturi care s-au dat pentru un partid şi care nu se regăsesc în procesele verbale. Mă refer la acuzaţiile lansate de REPER, care spune că s-a votat cu partidul lor în anumite secţii şi voturile nu se regăsesc în procesele verbale. Cum vezi aceste lucruri?

Elena Calistru: 500.000 de voturi anulate, 5% din total..Problemele sunt reale, noi am avut situaţii - pentru mine au fost surprinzător de multe pentru anul 2024 - de oameni care ne-au zis că au primit buletinele de vot ştampilate. Eu nu zic că a fost peste tot, dar...

Şi, de asemenea, noi când am făcut trainingul observatorilor noştri, asta a fost una dintre principalele probleme pe care le-am anticipat, şi anume că în secţiile de votare unde partidele şi independenţii nu au observatori, s-ar putea să găsim multe buletine de vot anulate. În sensul că erau două ştampile, trei ştampile puse pe acelasi buletin de vot, şi aşa mai departe.

Reporter: Din experienţa ta, că observi alegerile de 20 de ani, au fost mai multe voturi anulate decât în alţi ani?

Elena Calistru: Proporţia este măricică, însă eu nu m-aş hazarda să trag concluzii, dintr-un motiv foarte simplu: am văzut multe campanii de anulare a votului în online. Au fost mulţi oameni teribilişti sau mai puţin teribilişti, care au avut astfel de campanii de tipul "du-te şi anulează-ţi votul".

Dar asta nu exclude faptul că sunt secţii care ies cumva din statistică.

Reporter: Îmi poţi da nişte exemple?

Elena Calistru: Sectorul 2 este un astfel de caz. Sunt câteva secţii din Sectorul 2 unde sunt probleme cu mai multe voturi anulate. La Bucureşti e o proporţie mai mare. Din nou, aici o explicaţie ar putea fi că multe dintre campaniile astea pentru anularea votului au fost în online, deci s-au adresat foarte mult tinerilor. Şi Bucureştiul este oraşul cu cea mai mare populaţie tânără. Dar asta nu explică de ce sunt la fel de multe voturi anulate şi pentru primar. Teoretic, dacă eşti student în Bucureşti, poţi vota doar pentru europarlamentare, deci ar fi fost anulate doar voturile pentru europarlamentare, nu şi cele pentru alegerile locale.

De asta spun, eu nu vreau să mă hazardez în concluzii, însă este o problemă majoră pe care noi am prevăzut-o. Adică noi chiar le-am spus observatorilor să fie atenţi, că există posibilitatea de anulare a voturilor, mare atenţie la unde este sigilată ştampila.

Şi aici ajungem la principalul lucru pe care nu-l înţeleg: la manual, regula spune aşa: în momentul în care ai terminat votarea, trebuie să porneşti camera de luat vederi de pe tablete şi să înregistrezi tot procesul. Eu nici să mă pici cu ceară nu înţeleg de ce oriunde există suspiciune nu se verifică aceste tablete, acela este rolul lor!

Dacă vrei să recapeţi încrederea în proces, inclusiv pe voturi anulate, de ce nu te uiţi pe înregistrările lor.

Reporter: Cine ar trebui să se uite, cei de la BEC?

Elena Calistru: Ei zic că acelea sunt pentru cazuri flagrante de infracţiuni electorale şi aşa mai departe. Nu e... Adică, sincer, în situaţii de genul ăsta, te mai întrebi, păi, bun, cine răspunde, dacă tu ai înregistrarea, ai voturile, şi aici mai am o chestiune legată de voturile anulate. A fost o problemă semnalată de foarte multă lume, legată de calitatea foarte proastă a hârtiei. Şi asta s-a simţit, la un moment dat, cerneala, tuşul s-a întins, s-a imprimat aiurea, şi trebuia un efort destul de mare ca să te prinzi dacă omul chiar a vrut să voteze pentru ceva sau sunt două ştampile de vot.

Reporter: Crezi că ar trebui renumărate voturile, aşa cum cer, de exemplu, Clotilde Armand, Radu Mihaiu, REPER? Şi dacă da, ar trebui la scara naţională sau doar în circumscripţiile unde sunt probleme?

Elena Calistru: Unde sunt probleme sau diferenţe foarte mici de voturi, eu zic că trebuie făcută o renumărare, super transparentă, cu o verificare, evident, şi a înregistrărilor. Nu înţeleg ce ascund.

Deci, cei care au câştigat, din punctul meu de vedere, trebuie să fie cei care îşi doresc să nu existe nicio îndoială cu privire la legitimitatea lor, nu cu privire la faptul că au câştigat alegerile. Adică, nu ştiu, dacă aş fi în locul lui Hopincă sau al lui George Tuţă sau cine a mai câştigat, aş fi primul care să spună "băi, renumăraţi-le". De ce să stai cu suspiciuni care planează asupra ta?

Reporter: Vorbeai despre cele trei cauze, una fiind comasarea alegerilor care a generat haos. S-a urmărit deliberat crearea de haos sau haosul a fost doar o consecinţă, nu scop?

Elena Calistru: E o întrebare grea. E foarte, foarte greu să găseşti intenţie în povestea asta, e foarte greu. Pentru că, din nou, oricum, au câştigat alegerile cu un scor atât de mare încât nu este greu să îmi imaginez de ce ar fi vrut să aibă genul ăsta de dubii. În acelaşi timp, sunt prea multe probleme similare care apar peste tot. Şi pe mine asta mă îngrijorează. Adică nu poţi să ai probleme atât de similare în atât de multe locuri.

Adică nu e doar un caz la Constanţa, unul la Bucureşti şi unul la Arad.

Reporter: Te referi la voturile anulate sau la voturile care nu se regăsesc? Sau la care probleme similare dintre ele, că au fost multe?

Elena Calistru: La cea cu unele voturi anulate, dar şi cu voturile care nu se găsesc, precum şi cu problemele de numărare. Din nou, aici e problema, că poate pur şi simplu atât poate administraţia noastră electorală.

Reporter: Se putea face ceva să se evite această situaţie, această nebunie?

Elena Calistru: În primul rând, să nu mai comasăm alegerile. E o prostie fără margini. Doi, trebuie să digitalizăm şi să regândim cumva bucata asta de numărare a voturilor. Eu pot să afirm că în aproape toate secţiile a fost ignorată procedura din manualul lor, ceea ce înseamnă că ori e o procedură proastă, ori e atât de greoaie că lumea o evita. Trebuie să avem digitalizare, să implementăm o variantă prin care să putem avea încredere în procesul electoral, fără să existe discuţii şi fără să mai avem astfel de conversaţii cum avem acum.

Trebuie să rezolvăm asta super repede, vin alegeri parlamentare şi alegeri pentru preşedinte.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor