S-a mai stins o mare stea a României: Emil Hossu
Miercuri la ora 18.30, în timpul repetiţiilor de dinaintea spectacolului “Nu vorbi cu actorii” de la teatrul Nottara, actorul Emil Hossu a făcut un stop cardio-respirator, în urma căruia a decedat. Decesul a fost înregistrat în jurul orei 19Ş15. Medicii SMURD au făcut tot posibilul să-l resusciteze timp de 40 de minute, începând cu ora 18.30, fără să reuşească să-l salveze.
La ora 19.30 Emil Hossu trebuia să joace în piesa “Nu vorbi cu actorii”. Din păcate nu a mai apucat. Actorul s-a prăbuşit în faţa soţiei sale, secerat la pământ. Din cauza şocului psihic suferit, echipa SMURD a trebuit sa-i acorde ajutor soţiei actorului, Catrinel Dumitrescu, care a leşinat. Actorul Dan Bordeianu a declarat că Emil Hossu nu avea probleme de sănătate.
Celebrul actor român s-a născut în Ocna Sibiului pe data de 24 noiembrie 1941. Într-un interviu, actorul a declarat: “Sunt maramureşean după mamă, sălăjean după tată, dar stau în Bucureşti de foarte multă vreme.”
În urma Dictatului de la Viena, după ce Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei, familia Hossu s-a mutat la Cluj. Deoarece tatăl lui era diplomat, toată familia a fost deportată în Germania, într-un lagăr, unde au stat un an şi trei luni. După ce au ieşit din lagăr, părinţii s-au întors în România.
În anul 1948, tatăl actorului, deoarece fusese diplomat pe timpul lui Ion Antonescu, a fost deportat la Canalul Dunăre – Marea Neagră. A fost eliberat după 6 luni. În vârstă de doar 17 ani, Emil şi-a pierdut tatăl, care era bolnav de cancer.
Emil Hossu a copilărit în frumoasa zonă a Maramuresului. A urmat apoi Liceul Cantermir din Bucureşti, şi datorită sfaturilor preţioase ale profesorului sau de limba română, Constantin Manolescu, s-a apucat de teatru. Actorul declara peste ani că îi poartă un respect nostalgic permanent profesorului de română: “Îi port un respect nostalgic permanent. Mi-a dat să joc moş Tănase din Răzvan şi Vidra şi, probabil, impresionat de compoziţia mea, a spus: «Milule, trebuie să faci teatru.»”
Hossu a marcat multe generaţii având o personalitate deosebită. Avea un simţ al umorului bine dezvoltat, era modest, dar şi hotărât.
La început a avut roluri la teatrul radiofonic.
Emil Hossu juca deseori alături de soţia sa, Catrinel Dumitrescu, la Teatrul Nottara, din Bucureşti. Actorul a jucat în aproape 40 de filme, ultimul fiind realizat în anul 2009. Primul rol pe care l-a avut într-un film românesc a fost în pelicula “Cerul începe la etajul III”.
Anii cei mai buni ai carierei sale au fost 1984 şi 1985, când a jucat în filmele: “Noi, cei din linia întâi”, “Secretul lui Nemesis”, “Vara sentimentală”, “Eroii n-au vârstă”, “Secretul lui Bachus”.
Există un timp al bilanţurilor, există un timp al nostalgiilor, există un timp al amintirilor. Există un timp când începe să ne placă întoarcerea în trecut, la începuturi, la început...
A mai avut şi alte roluri de care ne aducem aminte cu încântare, în filme precum: “Liceenii în alertă”, “Oglinda”, “Cel mai iubit dintre pământeni”, “Balanţa”.
Emil Hossu a suferit anul trecut un accident de maşină, fiind lovit din plin când traversa pe trecerea de pietoni. Cu toate că a suferit o fractură la genunchi, şi-a revenit extrem de repede.
Ultima apariţie publică a actorului a fost alături de Crin Antonescu şi Victor Ponta la mitingul USL care a avut loc la Arcul de Triumf.
Imediat după deces, angajaţii teatrului Nottara au lipit pe geamul uşii principale poza actorului, sub care era afişată data naşterii sale şi a decesului, împreună cu următorul mesaj: "Există un timp al bilanţurilor, există un timp al nostalgiilor, există un timp al amintirilor. Există un timp când începe să ne placă întoarcerea în trecut, la începuturi, la început...".
Un actor mare, un om mare, un simbol al românilor, un suflet talentat, un om în adevăratul sens al cuvântului.
Zilele acestea a nins mult peste România. Tradiţia românească spune că dacă atunci când cineva moare, afară iese soarele, i-a părut bine că a murit, dar dacă sunt nori se spune că îi pare rău. La noi a nins mult, mult şi încă mai ninge.
Să te odihneşti în pace, Emil Hossu.