Ruşii îşi doresc din ce în ce mai mult o nouă revoluţie, care să măture actuala putere de la vârf (presa)

Ruşii „vorbesc din ce în ce mai mult despre posibilitatea şi oportunitatea unei revoluţii”, relevă un studiu realizat de Centrul pentru cercetări strategice din Moscova, la cererea expresă a Comitetului pentru iniţiative publice, o organizaţie condusă de fostul ministru de finanţe Aleksei Kudrin, relatează miercuri publicaţia electronică Lenta.ru.

Aproximativ 66% dintre persoanele intervievate se declară dezamăgite de actuala putere, mai ales în legătură cu înăsprirea legislaţiei în ceea ce priveşte manifestaţiile publice, a căror organizare a devenit extrem de restrictivă după ce Duma rusă a votat pentru amendarea cu până la echivalentul a 50.000 de dolari a celor care participă la mitingurile şi acţiunile de stradă neautorizate.

Experţii care au realizat acest studiu concluzionează că sunt de aşteptat fie proteste în masă în Rusia, fie o restructurare fundamentală la vârful puterii, în caz contrar stagnarea şi degradarea devenind un proces inevitabil pentru Federaţia Rusă.

Conform sondajelor, încrederea populaţiei în preşedintele Vladimir Putin a scăzut în luna septembrie până la 42%, cel mai jos nivel de după 2003. Potrivit estimărilor făcute de experţi, în genere gradul de încredere al ruşilor în atotputernicul locatar de la Kremlin ar putea cunoaşte o scădere dramatică, ajungând în 2013 să-l echivaleze pe cel al neîncrederii în preşedinte.

Studiul, axat pe starea politică a ruşilor în debutul celui de-al treilea mandat prezidenţial al lui Vladimir Putin, a fost realizat în perioada septembrie-octombrie 2012. În plus, cercetarea sociologică a încercat să identifice cauzele care au condus la scăderea popularităţii lui Putin, iar concluzia nu este una optimistă pentru omul forte al Rusiei. ' De când se află la putere, nu au existat rezultate semnificative, au existat doar promisiuni repetate la nesfârşit', relevă în fine autorii raportului.

Cel mai neliniştitor aspect legat de rezultatele acestei cercetări este faptul că majoritatea intervievaţilor nu consideră realistă varianta schimbării puterii în Rusia pe calea unor alegeri democratice, un lucru imposibil, în opinia lor. Cu toate acestea, temeri şi preocupări în legătură cu evenimente care ar putea precipita o revoluţie socială sunt exprimate mai rar decât în primăvara anului trecut.

Studiul subliniază, de asemenea, că Putin a pierdut clasa de mijloc dintre aliaţi, aceasta schimbându-şi atitudinea 'negativă' din ultimele luni în 'de-a dreptul ostilă'. Nici partidul de guvernământ Rusia Unită nu se află printre preferinţele electoratului, atitudinea faţă de aceasta formaţiune fiind în mod declarat critică.

În privinţa susţinătorilor opoziţiei democratice, dintre cei care au ieşit în stradă, studiul relevă scăderea unităţii în rândurile masei de protestatari. Circa 54% dintre cei intervievaţi şi-au declarat dezamăgirea faţă de mişcarea de protest, din cauza 'lipsei de lideri proeminenţi şi idei clare'.

În cazul continuării actualului curs politic al puterii de la vârf a Rusiei, poporul rus s-ar putea confrunta în următoarea perioada cu fenomenul alcoolizării în masă, al pierderii speranţei şi competenţelor, pe fondul unei scăderi dramatice a natalităţii şi al importului masiv de mână de lucru din străinătate, concluzionează raportul.