Rusia ar putea lua în calcul construirea unei baze militare în Cuba ca răspuns la retragerea SUA din tratatul INF

Un oficial rus de rang înalt a propus că ţara sa ar trebui să ia în considerare crearea unei baze militare în Cuba, ca răspuns la decizia preşedintelui american Donald Trump de a scoate SUA din tratatul INF, prezicând că ar putea izbucni “o nouă criză cubaneză” în cazul în care Washingtonul şi Moscova nu reuşesc să ajungă la o înţelegere, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Potrivit generalului Vladimir Şamanov, preşedintele Comisiei de apărare a Camerei Inferioare a Parlamentului Rusiei, fost comandant al trupelor aeropurtate, în cazul în care Statele Unite doresc să iasă din Tratatul Forţelor Nucleare cu Rază Intermediară (INF) încheiat cu Rusia în perioada Războiului Rece, răspunsul Moscovei ar trebui să fie în “spiritul acelor vremuri”, adică prin reactivarea structurilor militare ruseşti din Cuba.

SUA şi Rusia s-au acuzat reciproc de încălcarea tratatului INF, însă preşedintele Trump şi-a anunţat intenţia de a ieşi din acord, lăsând calea liberă pentru crearea de noi sisteme de arme nucleare şi convenţionale într-o perioadă de tensiuni amplificate, precizează Newsweek.

“Pentru a ne întări prezenţa militară în Cuba, avem nevoie de consimţământul guvernului cubanez. Până la urmă, această problemă este mai mult politică decât militară şi, în prezent, este probabil prematur să discutăm despre adoptarea vreunei măsuri specifice ca răspuns la o posibilă retragere a SUA din INF”, a declarat Şamanov agenţiei de ştiri Interfax.

“Acum, faza activă a evaluării acestui scenariu este în derulare şi se vor face propuneri şi estimări”, a adăugat el.

Această problemă ar putea fi discutată atunci când noul preşedinte cubanez Miguel Diaz-Canel va vizita Rusia la începutul lunii noiembrie. Diaz-Canel, o faţă proaspătă a Partidului Comunist din Cuba, este precaut în legătură cu prezenţa militară străină pe teritoriul cubanez, însă “politica este o materie vie”, a precizat Şamanov, adăugând că, de fapt, “Cuba are propriile interese şi a fost afectată de sancţiunile americanilor”.

Politicianul rus a mai afirmat că el “nu va exclude” abordarea creării unei baze militare ruseşti în Cuba în discuţiile care vor avea loc între cele două tabere la începutul acestei luni. De asemenea, s-ar putea discuta şi despre un credit rusesc de 50 milioane de dolari acorat cubanezilor pentru achiziţionarea de arme. Fiind ales de Adunarea Naţională a ţării pentru a-l înlocui pe Raul Castro, în vârstă de 86 de ani, în luna aprilie, preşedintele cubanez Diaz-Canel va efectua, după călătoria în Rusia, o serie de vizite în alte patru state comuniste – China, Coreea de Nord, Vietnam şi Laos.

Anterior, generalul pensionat a cerut Moscovei şi Washingtonului să ajungă la o înţelegere şi reconciliere.

Săptămâna trecută, Şamanov a declarat pentru RIA Novosti că, “în cazul în care nu ne oprim acum şi nu discutăm, atunci am putea, pe termen lung, să creăm condiţii comparabile cu criza caraibeană”. În aceeaşi zi, senatorul rus Alexei Puşkov a declarat agenţiei ruse de stat TASS că “pericolul constă în faptul că SUA împinge lumea spre o altă criză a rachetelor în Cuba”.

Criza Rachetelor a fost o confruntare majoră care a adus SUA şi fosta Uniune Sovietică în pragul unui război nuclear la începutul anilor 1960, după ce o tentativă eşuată şi finanţată de CIA de a răsturna guvernul cubanez în 1961. În acea perioadă, Moscova a staţionat rachete sovietice cu focoase nucleare în Cuba ca răspuns la desfăşurarea unor rachete americane dintr-o clasă similară în Turcia.

În timp ce, iniţial, Trump şi-a început mandatul exprimându-şi speranţa pentru o reapropiere între Washington şi Moscova, el a cerut de asemenea o extindere a puterii militare americane. Dacă va ieşi din tratatul INF, SUA va putea atunci să deţină, să dezvolte şi să desfăşoare rachete de croazieră şi balistice cu lansare terestră şi cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de km. În prezent, tratatul interzice aceste rachete, însă Washingtonul susţine că Rusia a încălcat prevederile şi şi-a dezvoltat o astfel de rachetă. Totuşi, Moscova a negat acuzaţia şi a declarat că scutul antirachetă american amplasat în Europa reprezintă o încălcare a prevederilor acordului.

Kremlinul a avertizat că ieşirea SUA din INF va demonstra, de fapt, că americanii lucrează la sisteme de arme care vor încălca prevederile tratatului şi “dacă acestea vor fi dezvoltate, atunci este necesară luarea de măsuri de către alte ţări - în acest caz este vorba de Rusia – pentru a reface echilibrul în această sferă”.

Recent, fostul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov, care a semnat tratatul INF cu preşedintele american Ronald Reagan în 1987, a avertizat de asemenea că ar putea izbucni o nouă cursă a înarmării dacă tratatul se va prăbuşi. În luna aprilie, el a atras atenţia asupra Crizei Rachetelor şi a cerut Statelor Unite şi Rusiei să colaboreze, deoarece incidentele militare dintre cele două ţări ar putea duce, în această atmosferă încărcată, la mari probleme”.