Românii nu realizează "cât de grav e deficitul sistemului de pensii". Avertismentul unui profesor de economie mondială

Sistemul de pensii este nesustenabil pentru că a fost gândit ignorând realităţile financiare şi demografice ale ţării de zeci de ani, a tras un semnal de alarmă profesorul de economie mondială Christian Năsulea.

Într-o emisiune moderată de jurnaliştii Marinela Mititelu şi Ştefan Onică, profesorul a subliniat că majoritatea cetăţenilor nu realizează cât de grav este deficitul sistemului de pensii.

Ştefan Onică: Legea impozitării pensiilor. Cum credeţi, până la urmă, că apare această greşeală? Este o greşeală de evaluare? Cum a ajuns Guvernul, până la urmă, să impoziteze, apoi să revină? Ce impact bugetar are această ultimă măsură, după calculele dumneavoastră?

Cristian Năsulea: Cred că întrebarea de la care trebuie să pornim este: de ce avem acest impozit care este aplicat pensiilor publice? Pentru că, până la urmă, asta înseamnă nevoia unui calcul suplimentar care să fie aplicat unor bani care sunt luaţi de către stat şi daţi înapoi de către stat. Deci nu vorbim de o situaţie care să fie similară cu ceea ce se întâmplă în cazul salariilor, la nivel general.

Ştefan Onică: Mai există undeva această situaţie, într-o altă ţară, domnule Năsulea?

Cristian Năsulea: Tocmai discutam mai devreme cu colegii; eu, întâmplător, sunt la o întâlnire legată de reforma sistemului de pensii la nivel european şi acum o oră discutam cu colegii despre situaţia din diverse ţări. Există şi alte ţări care au impozitarea pensiilor publice, există şi ţări care nu impozitează pensiile publice, Slovacia fiind un exemplu foarte bun în acest sens.

Deci am avea argumente să ne luăm după cei care fac lucrurile un pic mai bine ca noi şi să eliminăm un calcul suplimentar şi un impozit suplimentar, în aşa fel încât, cu un sistem de pensii care nu funcţionează foarte bine, care ţine pensionarii în sărăcie – mă refer aici la sistemul public de pensii –, să simplificăm lucrurile şi să eliminăm cu totul această nevoie de a face recalculări anuale, de a pierde vremea cu tot felul de calcule, pentru a ajunge, până la urmă, la nişte pensii care oricum sunt mult prea mici faţă de ceea ce ar trebui să fie.

Ştefan Onică: Colega mea, Marinela Mititelu, îmi spunea mai devreme că această lege, care a fost dată pe repede înainte pentru că strica nişte calcule politice, electorale, spunea că nu avem un studiu de impact. Nu ştim cât din buget este afectat de această lege?

Cristian Năsulea: Foarte corect şi eu aş mai adăuga un lucru. E vorba de o modificare a fiscalităţii, ceea ce înseamnă că ar fi trebuit să avem o modificare care să înceapă să-şi producă efectele după minimum şase luni, în aşa fel încât să respectăm o altă prevedere tot din Codul fiscal.

Deci există multiple probleme legate de modul în care a fost implementată această lege, această modificare – probleme pe care, probabil, vom fi mai dispuşi să le trecem cu vederea, având în vedere că este o modificare făcută de această dată în sens pozitiv pentru contribuabil, spre deosebire de toate celelalte din ultima vreme, care nu au făcut altceva decât să crească povara fiscală care ne este aplicată.

Marinela Mititelu: În 2010, Curtea Constituţională a stabilit că este constituţional să impozitezi pensia, pentru că ne amintim, era criză, trecuseră alegerile, cum ieşim din criză? Hai să tăiem pensii şi salarii, a spus Traian Băsescu, şi Guvernul Boc a dat să execute, dar s-a lovit de Curtea Constituţională în cazul pensiilor.

Şi Curtea Constituţională atunci a zis că e totuşi constituţional, nu să tăiem, ci să impozităm pensiile. E momentul să punem în discuţie acest impozit aplicat pensiilor, să vedem dacă dispare în cazul pensiilor cu desăvârşire orice impozit? Sau nu ne permitem, pentru că avem un deficit colosal, unde? Fix la pensii, bugetul de pensii.

Cristian Năsulea: Mi se pare că abordarea pe care o au politicienii noştri, abordarea statului român în acest moment, este una care seamănă mai degrabă cu ideea că oricum suntem îndatoraţi peste măsură, că oricum bugetul este depăşit foarte mult, şi atunci haideţi să vedem ce putem să facem în aşa fel încât să îmbunătăţim situaţia pentru nişte milioane de români şi să ne îndreptăm într-o direcţie bună pentru sistemul de pensii, pentru că oricum nu ne dă bugetul, oricum avem deficit, oricum lucrurile nu merg foarte bine.

Acum nu pot să fiu de acord cu genul ăsta de abordare, pentru că aruncăm, practic, nişte probleme pe care le aveam deja, pe care le facem şi mai mari, în sarcina politicienilor şi a cetăţenilor de mâine, de anul viitor, de fapt, care vor trebui să-şi bată capul să închidă un buget, să găsească nişte soluţii în aşa fel încât să poată să funcţioneze în continuare, pe termen mediu şi lung, tot acest sistem de pensii, care are nişte probleme foarte grave de sustenabilitate.

Cred că majoritatea cetăţenilor români, care doresc doar să trăiască atât cât se poate de bine, nu realizează cât de grav este deficitul sistemului de pensii.

Lăsând la o parte deficitul bugetar al ţării, vorbim de o problemă foarte mare cu acest sistem public de pensii, în care nu intră suficient de mulţi bani ca să fie plătite pensiile.

Acum, cu atât mai puţin, nu avem suficienţi bani încât să facem toate aceste plăţi, care sunt, cu siguranţă, bine meritate de către pensionarii care ar trebui să le primească, însă pentru care nu au existat şi nu există bani, din cauza modului în care acest sistem a fost gândit şi a fost lăsat să evolueze, ignorând realităţile financiare şi demografice ale ţării noastre, de zeci de ani deja...

Marinela Mititelu: Domnule Năsulea, practic, Ministerul Muncii le spune acestor pensionari nemulţumiţi că n-au dreptate, că au primit de-a lungul anilor mai mult decât ar fi meritat pentru cât au contribuit. Cine are dreptate, Ministerul Muncii sau aceşti pensionari, având în vedere faptul că orice om cu cunoştinţe rudimentare în drept ştie un lucru: în dreptul civil, o lege nu retroactivează, se aplică pentru viitor, nu pentru trecut. Cine are dreptate?

Cristian Năsulea: Evident că pensionarii au dreptate, pentru că li s-au promis nişte lucruri, li s-au făcut nişte promisiuni, au muncit, au ales să desfăşoare anumite activităţi în baza faptului că li s-a promis că vor primi nişte pensii mai mari din cauza condiţiilor la care se expun.

Pe de altă parte, înţeleg că această reformă a sistemului de pensii de acum este un pas pe care statul român încearcă să-l facă în direcţia corectă, aceea în care calculul va fi mult mai simplu într-un viitor, probabil îndepărtat, corelând pur şi simplu contribuţiile care au fost făcute cu cantitatea de bani pe care un pensionar urmează să o primească.

Acum, statul român nu poate să le spună acestor pensionari că nu se mai ţine de promisiunile făcute, chiar dacă au fost făcute de regimurile anterioare, pentru că trebuie să respectăm ceea ce a fost în lege la momentul în care aceşti oameni au muncit şi au contribuit.

Pe termen lung, da, trebuie să ajungem la un sistem care este mult mai simplu, unde să nu mai existe excepţii, unde să se aştepte oamenii la pensii mai mari nu pentru contribuţii mai mari, ci pentru că sunt speciali într-un fel sau altul. Însă lucrul ăsta, din păcate, nu se poate rezolva acum, peste noapte, tocmai din cauza faptului că au fost date legi şi au fost făcute promisiuni pe care trebuie să le respectăm.