Românii au sentimente ambivalente când vine vorba de perspectiva lucrului în străinătate (reportaj BBC)
De la 31 decembrie 2013, bulgarii şi românii vor avea drept de lucru în întreaga Uniune Europeană. România şi Bulgaria au o populaţie substanţială - circa 27 de milioane în total. Multe persoane din Marea Britanie se tem de un nou influx de imigranţi, în special din România, însă observatori din ţară sunt mai optimişti.
Mircea Kivu, sociolog şi analist din Bucureşti, se îndoieşte însă că prea mulţi români vor porni spre Marea Britanie. El a explicat, într-o intervenţie publicată într-un amplu reportaj BBC News, că cei care voiau să plece au plecat deja: 'Cred că valul cel mare s-a produs deja', a spus el. 'Acum vor mai exista valuri, dar nu un tsunami', a continuat Kivu.
În ultimul deceniu, milioane de români au plecat la muncă în străinătate. Majoritatea s-au dus în Spania şi Italia, parţial pentru că acele limbi se aseamănă cu româna, parţial pentru că Spania a fost mai accesibilă din punct de vedere al restricţiilor, fiind dornică, cel puţin iniţial, să primească mână de lucru proaspătă pentru a-şi sprijini boom-ul economic.
În satul Nimăeşti, la poalele Munţilor Carpaţi, undeva adânc în Transilvania, majoritatea familiilor aveau cel puţin un membru plecat la muncă în Spania: unele familii chiar s-au mutat de tot acolo pentru o perioadă. Acolo, într-o casă de ţară mică, autorul reportajului BBC s-a întâlnit cu Cristian Cabău. Acesta a petrecut cinci ani muncind în Spania şi a economisit suficient pentru a-şi construi propria locuinţă. A urmat studii de farmacie, cu toate că în Spania a lucrat mai mult ca muncitor necalificat. Cristian şi-a găsit o slujbă la o farmacie dintr-un oraş apropiat şi i-a mărturisit reporterului că, pentru moment, intenţionează să rămână în ţară.
Câţiva kilometri mai încolo, în cătunul Fiziş, jurnalistul a fost întâmpinat de Radu Şerb, un pensionar cu casă cu ieşire la strada principala. Locuia singur pentru că soţia sa era la muncă în Italia, unde avea grijă de o doamnă vârstnică. Femeia îşi petrece jumătate de an acolo şi câştigă între 600 şi 700 de euro pe lună - de patru ori mai mult decât pensia sa din România. Banii vor ajuta la plătirea cheltuielilor de nuntă ale fiicei lor.
Medicul Alina Branda a studiat tiparele migraţiei din Nimăeşti şi Fiziş. Ea a ajuns la concluzia că sătenii au tendinţa să meargă în acelaşi loc în Spania şi s-au ajutat reciproc să îşi găsească de muncă. Majoritatea s-au întors în Transilvania, unde şi-au folosit banii economisiţi pentru a-şi construi case sau a începe o afacere. Este vorba despre o migraţie 'circulatorie' - tipică pentru multe zone din România rurală. Cu toate acestea, criza care a afectat zona euro a afectat şi acest fenomen.
Împreună cu medicul Branda, reporterul BBC s-a întâlnit cu un grup de săteni: inclusiv tineri care şi-au petrecut o bună parte a adolescenţei în Spania. Atitudinile lor erau diferite faţă de cele ale părinţilor, ale căror vieţi le-a studiat doctoriţa. Tinerii dădeau dovadă de mult mai mult spirit de aventură. Geanina şi Mădălin Nistor au făcut mai mulţi ani de şcoală la Zaragoza, unde tatăl lor avea propria afacere în domeniul construcţiilor, iar acum voiau să plece înapoi.
Emil Şerb, un zidar în jurul a 30 de ani, a lucrat în Spania - de multe ori pe aceeaşi bani pe care i-ar fi putut face şi în România. Era dornic să mai lucreze şi în alte ţări europene. Însă niciunul dintre săteni nu părea să realizeze faptul că restricţiile ar urma să fie ridicate la finalul anului. Dar nici nu voiau toţi să plece.
Adrian Budău, 18 ani, a stat în Spania o vreme, când părinţii săi au lucrat acolo. Nu i-a plăcut. 'Vreau să rămân aici, în ţara mea', a declarat el pentru jurnalistul britanic. Acesta era un punct de vedere împărtăşit şi de un grup de tineri profesionişti pe care reporterul i-a întâlnit într-un bar din centrul Bucureştiului. Ei aveau job-uri bune, majoritatea în prosperul sector IT. Cu toate că au opinat că climatul politic şi economic ar avea nevoie de o îmbunătăţire, s-au declarat dispuşi să rămână în ţară.
Sabina Cătinean a descris cum a călătorit recent în Scoţia. Când am cumpărat un bilet de autobuz, şoferul a fost foarte surprins să afle că sunt din România, a povestit ea. 'Dar vorbiţi o engleză atât de bună', a fost replica şoferului. 'Nu suntem o ţară foarte săracă, fără educaţie', a răspuns Sabina.
Când imigranţii polonezi au mers în Marea Britanie, băutura lor favorită i-a urmat. În prezent, Zubrowka (votcă) şi berea Zywiec sunt relativ uşor de găsit în oraşele britanice. O companie română de băutură speră să profite într-o manieră similară de migraţia românilor spre Marea Britanie. Stelios Sava este directorul comercial al Alexandrion, o marcă de coniac, produs la Ploieşti. El a afirmat că vânzările din Marea Britanie sunt în creştere, pe fondul înmulţirii numărului de români. 'Cifrele sunt în creştere. Cu mult', a subliniat responsabilul.
