România va contribui la un program NATO de supraveghere aeriană cu ajutorul dronelor

Treisprezece state NATO, printre care şi România, vor pune în aplicare, până în 2015, un sistem de monitorizare aeriană de la mare înălţime, Alliance Ground Surveillance (AGS), care va fi echipat cu cinci drone.

Miniştrii apărării din NATO au ajuns vineri la un acord, după două decenii de controverse în privinţa împărţirii costurilor, asupra unui ambiţios program de supraveghere aeriană, ce prevede achiziţionarea de drone.

Cele 13 ţări care participă la proiect sunt Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia şi Statele Unite.

Franţa şi Marea Britanie se vor asocia proiectului, dar nu îl vor finanţa. Aflat în dezbatere din 1992 şi bazat pe tehnologia americană Global Hawk, sistemul va fi finanţat de ţările din NATO, cu excepţia Marii Britanii şi Franţei. "Noi nu vom finanţa, pentru că am dezvoltat funcţii comparabile", a explicat ministrul francez al apărării. Însă acordul prevede ca aceste două state să contribuie "în natură" la program, cu drona britanică Sentinel şi viitorul sistem francez Heron, bazat pe o tehnologie israeliană.

AGS "va oferi comandanţilor capacitatea de a vedea ce se întâmplă pe teren, pe distanţă lungă şi pe perioadă îndelungată", a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Centrul de comandament va fi instalat în Sigonella, Sicilia, şi va avea asociate câteva baze de comandă şi control. Sistemul ar trebui să intre în funcţiune în 2015, tot atunci când ar urma să fie operabil şi sistemul antirachetă din România.

"Recenta operaţiune din Libia a demonstrat importanţa unor astfel de echipamente. Vom demonstra că suntem decişi să învăţăm lecţiile ce decurg din misiunile noastre", a declarat Anders Fogh Rasmussen, după reuniunea miniştrilor apărării din Alianţă.

El a precizat că un grup de ţări va achiziţiona cinci drone de recunoaştere de tip Global Hawk RQ-4B, produse de firma americană Northrop Grumman şi acţionate de motoare Rolls-Royce.

Northrop Grumman ISS International este principalul contractor, dar la proiect participă şi filiala germană a EADS, Galileo Avionica din Italia (filială a Finmeccanica) şi filiala canadiană a General Dynamics.

Dronele pot zbura la peste 18.000 de metri altitudine şi pot avea autonomie de zbor timp de 24 de ore.

Forţele aeriene americane au decis de curând să renunţe la programul de drone Northrop Grumman şi să păstreze vechile avioane-spion U-2 din timpul Războiului Rece până în 2020.