România riscă să plătească 30.000 de euro pe zi, dacă nu adoptă Legea privind retenţia datelor

România riscă să plătească 30.000 de euro pe zi, dacă nu adoptă Legea privind retenţia datelor, a avertizat luni ministrul desemnat al afacerilor europene, Leonard Orban, în cadrul audierilor în comisiile de specialitate.

”În momentul de faţă se află în curs de derulare 47 de proceduri de încălcare a Tratatului – infringement –declanşate de Comisia Europeană împotriva României, dintre care 27 pentru incompatibilitatea normelor naţionale cu legislaţia UE sau pentru aplicare incorectă, iar 20 pentru necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a unor directive”, a declarat Leonard Orban.

Din cele 47 de cazuri, 6 reclamă ”luarea unor măsuri urgente de remediere”, printre care şi Legea pentru transpunerea Directivei privind retenţia datelor.

”Urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona s-au produs modificări inclusiv în ceea ce priveşte gestiunea cazurilor de încălcare a Tratatului şi în cazul netranspunerilor funcţionează sistemul sancţiunii financiare. Dacă în scurt timp nu vom adopta această lege, riscăm să plătim câteva zeci de mii de euro pe zi. Pentru fiecare zi de întârziere, România va trebui să plătească undeva la peste 30.000 de euro pe zi. Este esenţială luarea, cât mai repede posibil, a măsurilor de remediere a situaţiilor care au dus la declanşarea procedurilor de încălcare a Tratatului”, a avertizat Leonard Orban.

Ministrul interimar al justiţiei, Cătălin Predoiu, declara, la 17 ianuarie, într-o conferinţă de presă, că trebuie găsită o soluţie pentru implementarea în legislaţia românească a directivei europene privind păstrarea datelor, pentru ca România să evite sancţiuni din partea CE, care nu intenţionează să o modifice.

Predoiu a amintit că Legea 298/2008, prin care s-a încercat implementarea acestei directive în dreptul intern, a fost contestată la Curtea Constituţională, care a decis că actul normativ încalcă prevederile Constituţiei, iar în prezent, un alt proiect de lege prin care se reiau aceste prevederi este dezbătut în Parlament.

Comisia Europeană a solicitat, la 27 octombrie 2011, Germaniei şi României să ia măsuri, în termen de două luni, în vederea asigurării conformităţii depline cu normele UE în domeniul păstrării datelor, subiect ce a dat naştere la controverse, legea respectivă fiind declarată neconstituţională atât în Germania, cât şi în România.

Comisia Europeana cere furnizorilor de telefonie fixă, mobilă şi Internet să stocheze, timp de şase luni, toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice.

Controversata lege "Big Brother" care obligă operatorii de telefonie mobilă să stocheze timp de şase luni toate apelurile şi email-urile a fost adoptată pentru prima dată de Parlament în 2008. Un an mai târziu, Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională, pe motiv că "afectează exerciţiul drepturilor sau al libertăţilor fundamentale: drept la viaţă intimă, privată şi de familie, dreptul la secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare".

Un nou proiect a fost depus, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, la Parlament de către ministrul comunicaţiilor, Valerian Vreme, şi deputatul PDL Adrian Bădulescu, fost ofiţer SRI. Proiectul seamănă cu cel din 2008, dar au fost eliminate prevederile declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională.

Mai multe organizaţii non-guvernamentale au susţinut, însă, că şi actualul proiect încalcă prevederile constituţionale.

Proiectul prevede, printre altele, ca în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă să se reţină timp de şase luni numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de Internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit.

Furnizorii de servicii de comunicaţii au obligaţia de a asigura crearea şi administrarea unor baze de date care să conţină aceste informaţii. După şase luni, datele trebuie să fie distruse.

În punctul de vedere al fostului guvern Boc se arăta că noul proiect de lege nu rezolvă situaţia unui conflict de norme juridice: respectarea obligatorie a deciziei CCR şi necesitatea transpunerii în legislaţia internă a directivei europene. Propunerea legislativă îndeplineşte cerinţa dreptului UE de a transpune în dreptul modern directiva 24, dar nu îndeplineşte în totalitate cerinţa respectării deciziei Curţii Constituţionale nr. 1258/2009, care declară neconstituţională însăşi activitatea de reţinere a datelor. "(...) considerăm că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării acestei propuneri legislative", spunea Guvernul în punctul său de vedere.

Ca urmare, proiectul de lege a fost respins de comisiile juridică şi pentru drepturile omului de la Senat, iar la 21 decembrie 2011 documentul a fost respins în unanimitate de plen, astfel încât acum se află la Cameră.

Legea privind reţinerea datelor de trafic "nu încalcă absolut niciun drept al omului", declara, în ianuarie, agentul guvernamental al României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Răzvan-Horaţiu Radu.

"E obligatorie intrarea în vigoare cât mai rapidă a acelei legi, şi legea în forma actuală nu încalcă absolut niciun drept al omului. Şi v-o spun cu tot simţul de răspundere. (...) Patru ani m-am ocupat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deci nu pot fi suspectat că nu cunosc domeniul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului", a spus Răzvan-Horaţiu Radu.

Etapa avizului motivat - infringement - precede sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.