România numită “Statul Islamic al UE” în timpul unui protest din Budapesta

În cadrul unui protest desfăşurat marţi în Piaţa Eroilor din Budapesta în memoria martirilor secui executaţi în 10 martie 1854, Arpad Gyorgy-Mozes, liderul Societăţii pentru Ţinutul Secuiesc, a declarat că România este Statul Islamic al Uniunii Europene a secolului XXI, conform Agerpres.

Cei aproximativ 500 de manifestanţi din capitala ungară au adoptat o petiţie prin care îi cer premierului român Victor Ponta să pornească negocierile privind statutul administrativ al Ţinutului Secuiesc.

Gyorgy-Mozes a declarat în timpul protestului că autorităţile române urmăresc să distrugă patrimoniul arhitectonic al secuilor, notează MTI.

“România este Statul Islamic al Uniunii Europene a secolului XXI”, a declarat Gyorgy-Mozes, care a acuzat autorităţile române că “decapitează” săptămânal drepturi democratice precum libertatea de exprimare şi de întrunire sau cel de identitate naţională, susţine Agerpres.

Bogdan Diaconu, preşedintele Partidului România Unită, a criticat afirmaţiile liderului Societăţii pentru Ţinutul Secuiesc şi a declarat: “Iată cum, pe modelul intervenţiei ruseşti în Ucraina, Ungaria se pregăteşte să ne acuze de încălcarea drepturilor secuilor (care nici măcar nu sunt maghiari!) pentru a se amesteca în Transilvania!”, a declarat Diaconu.

În plus, comentând declaraţiile vice-premierului Ungariei, Diaconu reaminteşte că UE nu încurajează autonomia pe criterii etnice, ci numai un cadru general de drepturi ale minorităţilor, pe care România nu numai că îl respectă, dar l-a depăşit demult, dând chiar “în partea cealaltă, în care o minoritate naţională are mai multe drepturi decât majoritatea.”

“România e şi ţara noastră, a secuilor”

În acelaşi timp, aproximativ 4.000 de persoane au participat luni la Târgu Mureş la o serie de manifestări organizate în vederea comemorării secuilor ucişi în 1854.

În cadrul acestor activităţi, Consiliul Naţional al Secuilor (CNS) a cerut de asemenea autonomia Ţinutului Secuiesc şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii.

La monumentul din Târgu Mureş dedicat martirilor secui au fost arborate steagurile Uniunii Europene, României, Ungariei, cel secuiesc şi cel al Cataluniei. În plus, la locul de desfăşurare a activităţilor a fost adus un steag secuiesc lung de 250 de metri cu care a fost înconjurată mulţimea.

Manifestanţii au afişat pancarte pe care erau scrise mesaje în limba maghiară, română sau engleză – mesaje precum “Autonomia Ţinutului Secuiesc, o promisiune nerespectată din 1918”, “Vrei autostrăzi? Alege autonomia”, “I love Ţinutul Secuiesc, I Love România” sau “România e şi ţara noastră, a secuilor.”

La finalul protestului, organizat pentru cel de-al doilea an consecutiv la Târgu Mureş şi care a durat aproximativ 3 ore şi jumătate, preşedintele CNS, Izsak Balasz, a citit o proclamaţie în care a arătat că obiectivul organizaţiei este soluţionarea situaţiei juridice a Ţinutului Secuiesc prin dialog şi colaborare, susţine Mediafax.

“Accentuăm din nou: autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu lezează integritatea teritorială şi suveranitatea României, nici interesele locuitorilor români din regiune şi nici Constituţia României. Solicităm ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă, solicităm garantarea prin lege a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, solicităm ca autorităţile române să înceteze de îndată lupta împotriva simbolurilor secuieşti, hărtuirea şi ameninţarea secuilor şi maghiarilor, dar şi că guvernul să înceapă dialogul referitor la statutul Ţinutului Secuiesc”, a declarat Balasz.

Mai mult, CNS a cerut aprobare pentru un marş de la monument către Prefectura oraşului, însă autorităţile locale au emis un aviz nefavorabil în această privinţă.

Oraşul Târgu Mureş a fost scena unui conflict interetnic concretizat în confruntările grave care au avut loc în perioada 19-21 martie 1990, în urma cărora cel puţin cinci oameni şi-au pierdut viaţa iar sute de oameni au fost brutalizaţi şi răniţi – un moment post-decembrist care încă este viu în memoria românilor şi care încă menţine răni deschise pentru mulţi dintre ei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.