România, în lipsa unui proiect de ţară – ce poate face economia

”României îi lipseşte, după aderarea la UE şi la NATO, un proiect de ţară. Preşedintele Băsescu propunea unirea cu Republica Moldova ca următorul proiect de ţară, ori acesta nu poate fi redus la o chestiune politică”, a explicat teologul Radu Preda, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, în cadrul dezbaterii ”Săracă ţară bogată. Responsabilităţile economiei”, organizată de Fundaţia Konrad Adenauer.

În cadrul dezbaterii s-a discutat despre ce poate să facă economia pentru bunăstarea naţiunii şi despre etică în domeniul afacerilor. ”În secolul vitezei, al exploziei informaţionale şi al obiectivelor pe termen scurt, a vorbi despre România 2050 este benefic pentru că există o lipsă a unui proiect de ţară, iar ţintele sunt înlocuite de supravieţuirea de la un an la altul”, a afirmat Robert Uzună, fost diplomat, profesor la ASE şi la Drept şi Public Affairs Manager la Ursus. În opinia sa, România ”se află între un sector privat decapitalizat şi investitori străini şi multinaţionale care de multe ori sunt demonizaţi pe nedrept”.

Uzună consideră că este nevoie de mai multă moderaţie şi modestie în privinţa scopurilor şi ţintelor pe care ni le propunem ca naţiune. ”Cel mai de succes proiect al poporului român este supravieţuirea sa în istorie. Acum 30 de ani, România realiza singură o centrală de cărbune, dar acum trebuie să vină chinezii s-o construiască”, a mai spus el.

Referitor la rolul pe care ar trebui să-l joace statul în economie, Uzună nu este de acord cu ideea că acesta ar trebui să se retragă total din planificarea strategică a economiei, ”ceea ce ar fi o greşeală pentru ca el trebuie să creeze un mediu adecvat pentru sectorul privat”. În opinia sa, fără a investi în educaţie nu poţi ajunge la prosperitatea unei naţiuni. ”Mi-aş dori să văd că tinerii care pleacă la studii în străinătate se întorc şi găsesc de lucru în România pentru că ar aduce o contribuţie importantă aici”, a concluzionat el.

La rândul său, sociologul Mirel Bănică a susţinut că ”proiectul de ţară este o idee importată pentru că ce ne lipseşte nouă românilor este o simţire comună, o dragoste faţă de ţară, care apare sub forme tradiţionale”.

Cristian Ducu de la Centrul de studii avansate în management şi etică aplicată a făcut o analiză plecând de la întrebarea "Cât de etice îşi permit să fie companiile?". El a arătat că majoritatea companiilor încearcă să obţină maxim de profit, cu minim de resurse, potrivit unei pseudo-legi a eficienţei economice, dar aceste procese de scurtare a drumului spre profit sunt nocive.

”Este nevoie de dezvoltarea unui comportament axat pe valori şi principii. Integritatea este o valoare eminamente morală şi extrem de importantă. Compania trebuie să le inspire propriilor angajaţi să se comporte corect pentru că profitabilitatea nu poate fi susţinută în lipsa integrităţii şi reputaţiei”, a explicat Ducu.

La rândul său, un reprezentant al unei bănci a arătat că România este un campion regional în atragerea de investiţii străine directe în agricultură, iar în ultimii 20 de ani a reuşit să atragă 1,4 miliarde de euro, dar importurile de produse alimentare prelucrate sunt de 1,5 miliarde de euro. Pe de altă parte, România importă anual gaze naturale de un miliard de euro şi petrol de trei miliarde de euro.

”În mod paradoxal, soluţia nu e creşterea directă a veniturilor celor mai săraci români prin majorarea cheltuielilor sociale din bugetul de stat, ci dezvoltarea unei clase de mijloc”, a conchis reprezentantul băncii.