"România cu sabia lui Damocles deasupra capului". Şeful Consiliului Fiscal: N-ai cum să afunzi ţara într-o criză politică fără ieşire

Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras atenţia, într-o intervenţie la Digi24, că România se confruntă cu o situaţie economică foarte complicată, agravată de criza politică, în condiţiile în care deficitul bugetar rămâne ridicat, iar pieţele financiare reacţionează deja prin creşterea costurilor de împrumut.

În viziunea expertului, ajustarea începută de Guvernul Bolojan este importantă, dar incompletă, fiind necesare reforme şi măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului în anii următori, avertizând că, în lipsa acestora, ţara riscă dificultăţi majore de finanţare şi pierderea încrederii investitorilor.

Redăm mai jos intervenţia şefului Consiliului Fiscal.

Jurnalistă: Ce înseamnă ce se întâmplă acum pe scena politică pentru România? Deja vedem că s-au dus în sus dobânzile la care se împrumută statul, la 7,25% în cazul bondurilor pe 10 ani.

Daniel Dăianu: Este foarte rău, există acea vorbă: o nenorocire nu vine singură. Asta ne mai trebuia. Deşi o lebădă neagră nu se poate spune că este, pentru că de luni de zile există o dispută feroce, PSD-ul nefiind de acord cu o serie de măsuri adoptate de cabinetul Ilie Bolojan, deşi sunt mulţi miniştri social-democraţi.

Jurnalistă: Credeţi că e acel generic "momentul adevărului"?

Daniel Dăianu: Despre ce adevăr vorbim? Încă din 2024 România a avut un deficit bugetar de peste 9% din produsul intern brut. Eu am mai spus de câteva ori: în vremuri de război poţi accepta un asemenea deficit sau când există o depresiune economică şi atunci intervenţia statului este absolut necesară.

În momentul de faţă, Guvernul Ilie Bolojan, oricât ar fi fost de controversat pe unele măsuri, a reuşit o corecţie importantă în 2025. Deficitul cash s-a dus la 7,65%, iar cel ESA probabil este în jur de 8%, important. Şi măsurile adoptate pentru 2026, împreună cu cele iniţiate în 2025, aduc deficitul la în jur de 6,2%.

Din acest punct de vedere, eu zic că este o realizare importantă a acestui cabinet, a tuturor miniştrilor, deci a acestei coaliţii, pentru că România stătea cu sabia lui Damocles deasupra capului. Am ajuns însă numai la jumătate de drum, cu un deficit în jur de 6,2%. Ar trebui ca în 2027–2028 să continuăm această corecţie, fiindcă, dacă am rămâne blocaţi la un deficit de în jur de 6%, încă această cifră ar fi printre cele mai înalte în Europa şi am avea necazuri.

Pieţele financiare nu ne-ar tolera un asemenea nivel al deficitului, am avea mari dificultăţi în a ne finanţa şi a ne refinanţa. Totodată, eu nu cred că se poate recurge în 2027, din nou, la îngheţarea de venituri finanţate de buget. Este imposibil. Adică trebuie să ţii cont şi de faptul că există un prag de toleranţă din partea populaţiei. Aceasta e situaţia. Este foarte, foarte complicată.

Ieşirea de la guvernare a PSD-ului, sigur, din punctul de vedere al unei raţionalităţi de partid, ai spune poate că da. Dar aceste explicaţii de genul sau motivaţii că s-a curmat prosperitatea cetăţenilor români sunt cu totul si cu totul de neacceptat. Pentru că România trăia, deci crescuseră venituri ale salariaţilor, ale bugetarilor, venituri ale pensionarilor, prin împrumuturi.

Deci România trăia prin împrumuturi foarte mari, cu care îşi finanţa şi refinanţa deficitul şi datoria publică. Nu se putea continua. Avertismentele multor economişti lucizi din România au fost ignorate şi s-a ajuns într-o situaţie fără ieşire. Este grav.

Jurnalistă: Ce s-ar putea întâmpla cu euro? Am văzut mai multe analize ale unor economişti; în perspectiva lor, cursul leu-euro nu ar arăta deloc bine în această criză politică, mai ales dacă ea va trena.

Daniel Dăianu: Eu m-aş feri să fac nişte scenarii foarte negre. Am văzut cifre aruncate în aer: şase, şapte lei la un euro. Nu scrie pe noi Grecia. Nu scrie Grecia. Se poate evita o situaţie foarte dificilă, pentru că datoria publică a României este încă, să spunem noi, la Consiliul Fiscal, rezonabilă.

Marea problemă, şi aici fac o paranteză, în mod sistematic, în discuţiile pe care le avem cu investitori străini, cu bănci străine, cu agenţiile de rating, marea întrebare este legată de ce se va întâmpla după 2026. Pentru că nu poţi să rămâi în deficit la şase la sută, aproximativ şase la sută din PIB. Şi altă întrebare: ce alte măsuri vor fi întreprinse pentru a continua corecţia. Acestea sunt cele două întrebări.

Acum, strict teoretic, ar trebui ca această criză să nu dureze foarte mult. Eu n-am o soluţie magică acum. Ar trebui ca ingeniozitatea politică, pornind de la Cotroceni până la cei de bună-credinţă din arcul politic reprezentat în Parlament, să conducă la o rezolvare cât mai rapidă. Şi orizontul de timp cu care se lucrează nu poate să depăşească, zic eu, şase săptămâni.

Adică n-ai cum să afunzi ţara într-o criză politică fără ieşire. Trebuie să se ajungă la o ieşire. Tensiuni vor fi pe pieţele financiare. Costul împrumuturilor României va creşte. Deci ţara plăteşte pentru această criză politică, care însă, vă repet, nu a venit de nicăieri. Era de anticipat această criză politică.

Istoria va judeca responsabilitatea celor care au provocat-o. Poate că nici nu a fost, nici nu trebuia să existe acest mariaj, dar, în momentul de faţă, ce contează este ca să se iasă din această criză politică.

Pentru 2026, în afară de măsuri de reformă şi de o cadenţă în ceea ce trebuie făcut ca să absorbim cât mai mult din banii europeni, şi mie îmi este greu să cred că vom putea să absorbim toţi banii europeni din PNRR. Este foarte dificil. Aţi văzut ce sumă mare încă este de absorbit şi ar trebui să avem o cadenţă extraordinară în prestaţia celor care se ocupă de absorbţia fondurilor europene.

După care trebuie să vedem ce facem după 2026. Şi aici cred eu că va fi greu iar să striveşti populaţia. Va trebui să colectăm mult mai bine taxe şi impozite. Aici este rezolvarea.

Prin schimbări în legislaţie, prin combaterea fermă a evaziunii şi a optimizărilor fiscale, să pedepseşti foarte drastic pe infractori, pe cei care practică evaziunea fiscală. Alte soluţii nu avem, pentru că este greu de imaginat cât se va putea recurge din nou la taxe şi impozite. Oamenii nu vor mai suporta.

Şi atunci trebuie să separăm apele, adică cei care sunt de bună-credinţă, care cred că totuşi ţara are nevoie de continuarea unor reforme şi continuarea corecţiei bugetare, să se înhame la acest război. Trebuie să câştigăm acest război împotriva celor care vor să se bucure de o stare de fapt care nu face bine României.