România aniversează 10 ani de NATO

Marţi, 1 aprilie Parlamentul aniversează 10 ani de la intrarea României în NATO. Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit într-o şedinţă pentru a sărbători evenimentul. Au fost prezenţi preşedintele Traian Băsescu, foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Ion Iliescu, principesa Margareta, foşti premieri precum şi membri ai armatei şi ai corpului diplomatic.

Şedinţa solemnă a început cu intonarea imnului de stat şi cu păstrarea unui moment de reculegere în memoria militarilor români care au murit în teatrele de operaţii.

La 29 martie 2004 România a depus la Washington instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, iar în 2 aprilie tricolorul a fost ridicat la Cartierul General NATO de la Bruxelles.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a transmis un mesaj cu ocazia aniversării prin care asigură România că "alianţa rămâne pregătită şi este de neclintit în angajamentul său privind apărarea membrilor săi, într-o perioadă marcată de profunde provocări la adresa securităţii în regiune". Acesta a mai precizat că acest eveniment este unul aniversar nu doar pentru România, ci şi pentru întreaga Alianţă.

Printre cei care au susţinut discursuri s-au aflat preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, principesa Margareta, Crin Antonescu, Vasile Blaga, vicepremierul Gabriel Oprea şi alţii.

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut că "amestecul de lăcomie şi incompetenţă de care România suferă pe fondul unei situaţii internaţionale caracterizată de agresivitate şi revizionism, poate pune în pericol ţara".

"De acum încolo va trebui să facem ce trebuie, şi nu ce putem. Dacă până acum costul guvernării, prin deficite, o reprezenta diluarea modernizării şi scăderea nivelului de trai, odată cu evenimentele din Ucraina, proasta guvernare poate pune în pericol stabilitatea ţării. Prin corupţie, prin incompetenţă, prin minciună, prin politizare sau prin deprofesionalizare, putem pune în pericol România, mai mult decât orice altă ameninţare", a precizat şeful statului.

Traian Băsescu a subliniat că este obligaţia comună a tuturor "să conclucreze la binele naţiunii", inclusiv în ceea ce priveşte consolidarea capacităţii de apărare a ţării.

"Fac un apel la Guvernul României, ca şi la Parlament, ca împreună să identifice cele mai bune căi de înzestrare a Armatei române şi creşterea capacităţii ei operaţionale", a adăugat Traian Băsescu, făcând apel la o mai strânsă cooperare transatlantică.

La rândul lui, premierul Victor Ponta a declarat că "România se află, după 1989, într-o situaţie privilegiată de siguranţă, de răspuns eficient, coerent şi credibil la orice fel de ameninţare la adresa securităţii sale naţionale". Acesta a afirmat că evenimentele recente din Crimeea şi Ucraina evidenţiază faptul că securitatea trebuie întotdeauna întărită, iar ţara noastră are datoria, în regiune, de a asigura integritatea şi siguranţa Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei.

Totodată, premierul a solicitat Parlamentului majorarea bugetului Apărării.

"Vreau doar să fac un apel cu această ocazie către membrii Parlamentului - sigur, nu în acest an electoral în care important este să scădem toate taxele şi să dăm mai mulţi bani, un miracol pe care nu cred că l-a descoperit cineva- dar fac un apel către membrii Parlamentului ca, pentru anii 2015, 2016 şi 2017, să susţinem împreună, fără niciun fel de acces de populism sau demagogie, măsura prin care, prin bugetul alocat Ministerului Apărării, creşterea cu 0,2% din PIB anual să ne aducă la acel nivel de 2% pe care cu siguranţă ni-l dorim", a declarat Victor Ponta.

Crin Antonescu, preşedintele PNL consideră că „apartenenţa ţării noastre la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord este probabil cea mai mare reuşită diplomatică şi istorică” a ţării noastre. „Niciodată în istoria sa, România nu a avut mai multă importanţă, mai multă greutate şi mai multe resurse geostrategice decât astăzi în apartenenţa sa la NATO”, „vreau să mulţumesc tuturor acelor personalităţi publice, oameni politici, lideri politici, membri ai guvernelor, parlamentari, diplomaţi care au lucrat pentru ca această şansă istorică extraordinară să fie realitate”, a mai precizat Antonescu în discursul din cadrul şedinţei aniversare.

Principesa Margareta a afirmat într-o declaraţie de presă susţinută în sala Nicolae Titulescu înainte de începerea şedinţei solemne: „Sunt foarte bucuroasă că se întâmplă aşa ceva astăzi şi pot să-l reprezint pe rege. Sunt aici în numele lui, pentru că el a contribuit atât de mult la integrarea României în UE şi NATO. În acest context, în anii 1997 şi 2002 a efectuat nişte vizite în diverse ţări, şapte în 1997 şi şapte în 2002, şi în plus în două republici, SUA şi Franţa. Mă bucur că a mers bine pentru ţara noastră. Vreau numai să vă amintiţi că regele este singurul şef de stat din al doilea război mondial care este încă în viaţă. Este un moment istoric pentru noi că acum 10 ani am intrat din nou unde ne este locul".

Biroul de presă al regelui Mihai a emis documentul intitulat "Zece ani de la aderarea României la NATO. Rolul familiei regale în procesul de aderare" în care rolul diplomaţiei regale în integrarea României în UE şi NATO transpare pe larg: „încă din primii ani ai negocierilor pentru aderare, Majestatea Sa Regele Mihai I al României şi Familia Regală a României s-au dedicat acestui deziderat, acceptat ca fundamental pentru reintegrarea ţării în Europa şi în Axa Trans-Atlantică de care, istoric, aparţine”.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga a subliniat în cadrul şedinţei că "prin aderarea la NATO, România s-a întors acasă, alături de marile democraţii occidentale. Locul României este unul singur: în Vest, acolo unde e democraţie, libertate, respectarea drepturilor omului, şansa prosperităţii. De acolo a fost ruptă brutal de dictatura comunistă. Aveam să facem următorul pas prin aderarea în 2007 la UE, însă fără intrarea în NATO aderarea la UE nu ar fi fost posibilă".

Vicepremierul Gabriel Oprea a declarat, marţi, în plenul reunit al Parlamentului că România şi-a asumat un rol activ în cadrul NATO încă de la aderare şi că s-a implicat în procesul decizional din cadrul Alianţei.

„Armata României s-a situat printre primii cinci contributori ai Diviziei informaţii a Statului Major interaliat al NATO, în perioada 2008-2012, şi pe primul loc la contribuţii în sprijinul Diviziei informaţii în anul 2013, rezultate care au dus la înfiinţarea Centrului de Excelenţă NATO de la Oradea” a afirmat vicepremierul.

Afganistan-ul a constituit zona de interes principală. În prezent acolo se află 1.200 de militari români, iar la misiunile din Afganistan au participat prin rotaţie, în perioade de câte şase luni 30 de batalioane şi aproximativ 25.000 de militari.

Fostul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, a reamintit că „din păcate, România, ca şi celelalte ţări aliate, nu au fost scutite de preţul de sânge plătit pentru securitate şi pentru libertate. România a pierdut în cadrul teatrelor de operaţii 26 de militari, oameni care au murit slujind drapelul României".