România a scăpat deocamdată de infringement pentru gropile de gunoi

Cei din Uniunea Europeană nu vor porni o procedură de infringement pentru România şi apreciază faptul că noi am închis până acum 85 la sută din gropile de gunoi neconforme, a declarat vineri, la Sibiu, Silvian Ionescu, comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), la finalul celui mai important forum european pe teme de mediu găzduit de România, după 1990, intitulat "Conference on Implementation and Enforcement of Environmental Legislation".

"Acţiunea de infringement nu se aplică atâta cât timp cât ţara membră, deci şi România demonstrează bunăvoinţă şi că acţionează în direcţia unei directive europene. La ora actuală sunt controlate în România mai mult de 2.400 de comune, care cu toate aveau 6.800 depozite ilegale, din acestea 700 s-au găsit în continuare, 6.100 au fost închise. În faţa acestor cifre şi Comisia Europeană a spus da, domnule, aţi făcut ceea ce trebuie şi vă dăm girul că veţi continua pe linia asta până închiderea totală a lor", a explicat Silvian Ionescu.

Acesta atrage atenţia că România trebuie să continue închiderea gropilor de gunoi care trebuiau închise din 16 iulie 2009. Dacă nu continuăm să ne conformăm, riscăm procedura de infringement.

"Asta nu înseamnă că din clipa asta ne punem pe tânjală şi lăsăm lucrurile să continue aşa cum sunt. Nu, în nici un caz. Pentru că dacă nu închidem într-un timp rezonabil de timp, ne vom trezi într-adevăr cu o procedură de infringement. Rolul UE este a controla şi verifica conformarea de 100 la sută. Noi acum confirmăm 85 la sută", a spus Silvian Ionescu.

Comisarul Şef al GNM a lansat de la Sibiu un mesaj pozitiv, spunând că în urma discuţiilor cu reprezentanţii europeni, a ajuns la concluzia că, "cei din UE nu sunt rău intenţionaţi şi nu vor porni o procedură de infringement".

Premierul Emil Boc le-a solicitat, în data de 24 august, ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi, şi Comisarului Şef al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) o situaţie detaliată, săptămânală, a stadiului în care se află gestionarea deşeurilor şi a gropilor ecologice din mediul rural şi urban.

La jumătatea lunii august, Nicolae Nemisrchi declara că forul european va transmite României un răspuns cu privire la închiderea gropilor de gunoi neecologice cel mai probabil în luna septembrie, şi că eventualele amenzi ce ar putea fi impuse ar urma să fie plătite după aproape doi ani.

"Poziţia Comisiei va fi cunoscută undeva în luna septembrie. Până atunci, o echipă a Gărzii de Mediu verifică pe teren posibilităţile de închidere, iar o decizie finală cu privire la plata unor amenzi este pusă în aplicare, de regulă, după un an şi jumătate", a precizat, pentru Agerpres, ministrul Mediului.

Conform celei mai noi estimări a GNM, în prezent, dintre cele 6.226 spaţii de depozitare urbane(rurale, cu termen de sistare 16 iulie 2009, 5.300 au suspendat, deja, activitatea de depozitare, iar din această ultimă cifră circa 4.800 au fost închise definitiv, lucru ce presupune salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural. Restul, până la 6.226 (peste 700) sunt depozite aflate în operare, şi pentru care au fost transmise avertismente sau aplicate sancţiuni. Termenul de închidere al acestora este finele lunii octombrie 2009.

În urma controalelor efectuate de GNM în intervalul a două luni în 2.133 de localităţi (28 de municipii, 81 de oraşe şi 2.024 de comune), la momentul actual puţin peste 1.700 de localităţi au un sistem de ridicare a deşeurilor de la populaţie. Din acest total, 1.437 erau operatori de salubrizare cu servicii concesionate şi 265 cu servicii proprii asigurate direct de administraţia locală.

Statistica GNM mai relevă faptul că, la data de 10 septembrie, existau 37 de staţii de transfer a deşeurilor, al căror rol este preluarea temporară a gunoiului înainte de depozitarea finală a acestuia la depozitele operaţionale ecologice, respectiv la depozitele neconforme cu perioadă de tranziţie.

La nivel rural, în 2.024 de comune verificate (inclusiv cele care şi-au schimbat structura administrativă), dintr-un număr de 6.148 spaţii de depozitare, 685 se aflau încă în operare şi trebuie închise până la 31 octombrie 2009, potrivit datelor GNM.

Totodată, la nivel urban, dintre cele 78 de depozite deşeuri neconforme, clasa "b", fără perioadă de tranziţie, care trebuiau să-şi sisteze activitatea până la data de 16 iulie 2009, şi-au încheiat operaţiunile de depozitare 67, din care 17 au fost închise definitiv, iar 11 se află încă în operare.

În total, Garda a aplicat 66 de amenzi, în valoare de 570.000 lei, după cum urmează 12 pentru administraţiile locale (98.000 lei) şi 54 pentru persoanele fizice şi juridice (473.900 lei).

Potrivit unei statistici întocmite de Biroul de Statistică al Comunităţii Europene, Eurostat, în martie 2009 un român a ajuns să producă circa 379 de kilograme de deşeuri domestice, iar gunoiul a fost aproape în întregime depozitat, doar unu la sută din întreaga cantitate fiind reciclată, ceea ce plasează România pe ultimele locuri din zona Uniunii. Statele membre cu cele mai mari procente de deşeuri colectate în gropi de gunoi au fost Bulgaria (sută la sută), România (99 la sută), Lituania (96 la sută), Malta (93 la sută) şi Polonia (90 la sută).

Data până la care România trebuia să închidă gropile de gunoi neecologice a fost 16 iulie 2009.

În privinţa penalizărilor pe care România le-ar putea primi din partea CE, acestea ar putea ajunge la un cuantum de 200.000 euro pe zi, sumă care, potrivit ministrului mediului, Nicolae Nemirschi, va fi transferată autorităţilor locale care nu şi-au îndeplinit obligaţiile.

Sancţiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român şi CE se judecă la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente şi ultimatumuri de conformare din partea UE.

România poate să acceseze, în perioada 2007-2013, potrivit Programului Operaţional Sectorial de Mediu, fonduri europene în valoare de 1,1 miliarde euro pentru realizarea de depozite ecologice. Până în prezent, CE a aprobat României un singur proiect privind managementul deşeurilor pentru Bistriţa-Năsăud, în valoare de 36 milioane euro, fără TVA.