RMoldova: După alegerea preşedintelui, liberalii şi democraţii au revenit la luptele interne
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a validat luni rezultatele scrutinului prezidenţial, legalizând alegerea juristului Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului. Însă, potrivit cotidianului rus Kommersant, acest lucru nu a dus la încheierea crizei politice: liderii alianţei democrat-liberale aflate la guvernare, care înainte de alegeri s-au unit pentru a contracara o posibilă revanşă din partea Partidului Comunist, au revenit apoi la luptele interne. Experţii nu exclud ca Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) să se destrame.
Alegerea ca şef al statului a lui Nicolae Timofti, puţin cunoscutul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a constituit rezultatul unui compromis asupra căruia au convenit liderii AIE, aflaţi de multe ori pe poziţii conflictuale. Aceştia şi-au strâns rândurile atât la cererea Uniunii Europene (UE) de a pune capăt incertitudinii politice, cât şi în faţa pericolului unor noi alegeri parlamentare anticipate, în urma cărora Partidul Comuniştilor, în frunte cu fostul preşedinte Vladimir Voronin, ar fi putut să-şi ia revanşa şi să revină la putere.
Pentru a evita un asemenea scenariu, liderii AIE au convenit asupra candidaturii unui 'preşedinte tehnic': juristul apartinic Nicolae Timofti. Potrivit interlocutorilor cotidianului Kommersant din cadrul Partidului Liberal-Democrat (condus de premierul Vlad Filat), principala sarcină a lui Timofti va fi reforma constituţională: legea fundamentală a ţării va trebui schimbată în aşa mod încât republica să nu se mai pomenească în situaţia în care parlamentul să nu poată alege cu anii un preşedinte al statului. Pentru aceasta trebuie fie modificată actuala procedură de alegere a preşedintelui în cadrul parlamentului, fie transformată republica din una parlamentară în una prezidenţială, pentru ca preşedintele statului să fie ales prin vot direct.
Deocamdată nu este clar ce cale va fi aleasă. În schimb, potrivit Kommersant, a devenit clar că scurta reconciliere din cadrul AIE s-a încheiat. Liderul liberal Mihai Ghimpu a ameninţat că va părăsi alianţa, în cazul în care partidul său nu va obţine funcţii de conducere în cadrul puterii executive.
Experţii sunt convinşi că acesta este doar începutul unei noi crize. Astfel, directorul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie, îl califică pe Ghimpu drept 'masochist'. 'În loc să găsească ceva care să unească alianţa, el caută insistent lucruri care ar putea-o destrăma', declară expertul. Barbăroşie nu exclude noi tensiuni nici între premierul Vlad Filat şi vicepreşedintele parlamentului Vladimir Plahotniuc. Ambii au venit în politică din business şi au dus între ei bătălii nu doar pentru active politice, ci şi pentru active economice. 'Filat şi Plahotniuc vor relua, după toate probabilităţile, războiul, pentru că încă nu au împărţit ce era de împărţit', este convins expertul.
Dimpotrivă, politologul Anatol Ţăranu crede că situaţia nu trebuie dramatizată. 'Totul depinde de caracterul conflictelor din cadrul alianţei aflate la guvernare: va fi aceasta o polemică internă sau adevărate lupte politice. Polemica este utilă, pentru că se alege evoluţia republicii, şi o astfel de polemică este în mod evident mai bună decât unitatea de opinii de pe vremea comuniştilor', subliniază Ţăranu.
Dacă alianţei aflate la guvernare experţii îi mai acordă o şansă, fie aceasta cât de mică, în schimb situaţia în care s-a pomenit Partidul Comuniştilor este considerată de toţi, cu excepţia comuniştilor, una de impas. Comuniştii au boicotat alegerea noului şef al statului, desfăşurând vineri un miting de protest în centrul Chişinăului şi promiţând că vor scoate în stradă, de 1 mai, 'o sută de mii' de oameni şi 'vor da jos regimul care a uzurpat puterea'. Însă, după ce rezultatul alegerilor prezidenţiale au fost recunosut de comunitatea internaţională, inclusiv de Federaţia Rusă, comuniştii s-au pomenit într-o situaţie complicată.
'Faptul că preşedintele a fost ales este o înfrângere a comuniştilor. Ei ies din sistemul parlamentarist chiar şi în condiţiile în care se bucură de popularitate printre alegători. Comuniştii trebuie să revină cumva în parlament, explicându-le adepţilor de ce fac acest lucru', afirmă Ţăranu.
Această opinie este împărtăşită de Barbăroşie. 'Voronin a anunţat o pauză în acţiunile de protest până în luna mai, ceea ce înseamnă că partidul său nu mai are resurse pentru a continua mitingurile. Acum comuniştii trebuie să se gândească cum ar putea reveni în parlament. În caz contrar ei, în primul rând, nu vor avea tribună, iar în al doilea rând se vor confrunta cu riscul plecării din partid a celor care nu împărtăşesc o poziţie atât de radicală', subliniază Barbăroşie.
