Revoltele din România relevă perspectiva tot mai sumbră din regiune

În state din fostul bloc sovietic care fac parte în prezent din Uniunea Europeană nemulţumirea este în creştere din cauza stagnării economice şi a guvernării îngrijorătoare, ceea ce încurajează proteste de stradă şi o impredictibilitate care ar putea pune în pericol creşterea şi stabilitatea într-o parte a continentului deja cu probleme, relatează AP.

Oraşele din România sunt cuprinse de cele mai dure violenţe de stradă din ultimii peste zece ani, slovacii par pregătiţi să realeagă un populist provocator şi dezbinator, iar Ungaria a alarmat Uniunea Europeană cu legi care erodează drepturile democratice, notează agenţia americană de presă.

Multe dintre probleme sunt comune şi în afara regiunii: state îndatorate care majorează taxele şi reduc cheltuielile pentru a-şi păstra solvabilitatea. Însă aceste poveri suplimentare vin într-o regiune care se confrunta deja cu o sărăcie şi o corupţie mult mai puternice decât în Occident înainte de izbucnirea crizei financiare globale.

În ultimele zile, cea mai dramatică situaţie s-a întâlnit în România, unde o furie înăbuşită faţă de guvern şi de un standard de viaţă care se erodează tot mai mult a explodat în zile de proteste de stradă pe alocuri violente. La sfârşitul săptămânii la Bucureşti, 59 de persoane au fost rănite în confruntările dintre jandarmi, care au folosit gaze lacrimogene, şi protestatarii care au atacat cu pietre şi sticle incendiare.

Multe nemulţumiri datează din perioda în care România a trecut prin tranziţia la democraţie după lovitura din 1989 împotriva dictatorului Nicolae Ceauşescu, numeroşi foşti comunişti păstrând controlul asupra puterii şi resurselor. Astăzi, rezultatele sunt văzute în nepotismul bine înrădăcinat, în prăpastia uriaşă între bogaţi şi săraci şi în lipsa transparenţei guvernamentale care alimentează un extrem de răspândit sentiment de injustiţie.

"Guvernul mafiot a furat tot ce aveam!", se putea citi pe bannerele protestarilor la mai multe din marşurile care au loc de săptămâna trecută în peste zece oraşe din România şi care par să continue.

Ungurii au ieşit în stradă tot mai des în ultimele luni din cauza noii Constituţii şi a unei furtuni de legi noi care concentrează puterea în mâinile partidului de dreapta Fidesz al premierului Viktor Orban.

Freedom House, un grup american care realizează un sondaj anual privind libertatea politică şi libertăţile civile, a observat "semne ale unei lipse de liberalism reemergente" în Europa Centrală, a spus Christopher Walker, vicepreşedintele grupului, responsabil cu strategia şi analizele.

Raportul din acest an, care urmează să fie publicat joi, va sublinia ceea ce se vede ca fiind o deteriorare a climatului pentru libertăţi civile în Ungaria din cauza ameninţărilor la adresa independenţei presei şi a sistemului judiciar.

"Ungaria a arătat o înclinaţie spre lipsa de liberalism care este cu adevărat în neconcordanţă cu ideea europeană", a spus Walker, potrivit Associated Press.

UE este de acord cu acest lucru. Comisia Europeană a deschis marţi proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva Budapestei din cauza noii Constituţii şi a altor legi care au intrat în vigoare la 1 ianuarie, spunând că acestea subminiează independenţa băncii centrale naţionale şi a sistemului judiciar şi nu respectă principiile privind protecţia datelor.

Controlul strâns al lui Orban asupra multor instituţii a fost posibil în urma victoriei covârşitoare în 2010 pentru partidul său ca urmare a situaţiei apropiate de colaps financiar create de precedentul guvern socialist.

Însă presiunea în creştere din partea UE pare să fi avut efecte: preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a declarat miercuri că a primit o scrisoare de la Orban în care acesta îi promite că va modifica legile care au stârnit îngrijorarea UE.

Între timp, în Slovacia, sondajele de opinie anticipează o probabilă revenire la putere în urma alegerilor din martie a lui Robert Fico, un fost premier de stânga ce a strânit îngrijorarea diplomaţilor occidentali prin simpatia sa faţă de statele autoritare. Fico a luat partea Rusiei în timpul războiului acesteia cu Georgia din 2008, subminând poziţia statelor din fostul bloc sovietic care şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu utilizarea forţei de către Moscova. El a celebrat de asemenea revoluţia cubaneză a lui Fidel Castro.

În contrast evident cu tulburările din cea mai mare parte a regiunii, există o singură oază relativă: Polonia, cea mai mare din cele foste 10 state comuniste care au aderat la UE în ultimii ani. Economia sa a cunoscut un dinamism neobişnuit ţinând cont de perioada dificilă, aceasta datorită în parte proiectelor masive de infrastructură din ultimii ani în contextul în care Polonia se pregăteşte să fie gazda, alături de Ucraina, a Campionatului European de fotbal din această vară.

Economiştii se tem însă că economia sa ar putea, de asemenea, să piardă din avânt după Euro 2012 şi în contextul măsurilor de austeritate care ar urma să-şi facă simţite efectele în acest an şi care au avut ca scop să împiedice scăparea de sub control a datoriei.

Pentru moment însă, furia este cu siguranţă mai mare în Ungaria şi România, şi în ambele ţări evoluţiile în derulare sunt determinate puternic de moştenirea regimului comunist.

În Ungaria, Orban şi-a justificat schimbările aduse legilor ţării spunând că Ungaria democrată nu a scăpat în totalitate de foştii comunişti şi de felul lor de a gândi.

În România, multe dintre problemele ţării sunt exacerbate de faptul că la conducere s-au aflat în continuare foşti comunişti, printre care se numără şi preşedintele Train Băsescu, 60 de ani, care, sub Ceauşescu, a fost şef al reprezentanţei companiei de stat Navrom la Anvers. Aceasta a fost o poziţie de privilegiat ce i-a permis să câştige valută forte de invidiat, mai scrie AP.

Nemulţumirea este alimentată de senzaţia că există prea puţină transparenţă în legătură cu activităţile trecute şi prezente ale liderilor României.

La peste două decenii după căderea lui Ceauşescu, autorităţile au deschis numai câteva din dosarele fostei poliţii secrete, extrem de temute, numită Securitate, care a avut 760.000 de informatori într-o ţară cu 22 de milioane de persoane. Se consideră că foşti agenţi sunt activi în continuare în politică, mediul de afaceri şi media - deşi publicul nu a putut vedea niciodată tabloul complet al acestei situaţii.

De asemenea, numai câţiva oficiali de top au fost judecaţi pentru focul deschis asupra civililor neînarmaţi în revoluţia din 1989, perpetuând senzaţia că şi această poveste este muşamalizată.

Un analist politic care a studiat revoluţiile din Europa de Est, Christopher Chivvers de la RAND Corporation, susţine că multe dintre nedreptăţile de astăzi îşi au rădăcinile în direcţia prea rapidă spre o economie de piaţă în anii 1990.

Când companiile de stat au fost privatizate atunci, în general numai foşti aparatcici care au ştiut cum să manevreze sistemul au putut pune mâna pe ele şi prelua conducerea.

"Cei care au avut experienţa practică - oficialii fostului regim - au putut să înşface mari părţi din fostele proprietăţi de stat în aşa fel încât, în final, şi-au consolidat poziţia în societate şi în stat", a spus Chivvers, care este profesor de studii europene la Johns Hopkins University.

Numeroşi români şi-au exprimat nemulţumirea puternică în legătură cu acest aspect. "Încă avem întrebări fără răspuns privind înţelegerile dubioase de privatizare din anii 1990", a spus Cristina, o femeie din România care a cerut ca numele său de familie să nu fie făcut public deoarece lucrează pentru guvern şi se teme de repercusiuni.