Revirimentul extremei drepte în Europa

Extrema dreaptă cunoaşte un reviriment în Europa în ultimul deceniu. Ceea ce a început ca o surpriză prin intrarea lui Jörg Haider în guvernul austriac în 2000 a devenit un lucru obişnuit. Ultimul venit: Zori de Aur (Golden Dawn) un partid grec care asigură că nu este nazist, deşi mulţi membri sunt simpatizanţi. La o conferinţă de presă preşedintele Comisiei Europene şi Jose Manuel Durao Barroso şi Olli Rehn au fost întrebaţi dacă în Europa sunt permise partidele naziste. Barroso a răspuns că fiecare stat membru are propria legislaţie, dar Comisia nu va ezita să folosească toate mecanismele aflate la îndemână pentru a evita acest lucru, notează joi ziarul El Pais.

Grecia - Ultimul partid care a făcut acest salt este Zori de Aur (Golden Dawn) care a crescut de la 0,2% la 7% procente la alegerile de duminică, obţinând 21 de mandate. Discursul său antieuropean şi antiimigraţie a găsit ecou în populaţie, într-un moment în care partidele tradiţionale cedează în faţa exigenţelor troikăi comunitare pentru a impune austeritatea.

Franţa - Marine Le Pen a obţinut un rezultat istoric la 22 aprilie în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Impactul a fost poate mai mic decât cel provocat de tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, care a reuşit să treacă de primul tur în 2002, după înfrângerea socialistă. Totuşi, procentul ei (17,9) este mai mare decât cel din 2002 (16,86). Astfel încât Marine Le Pen intenţionează să schimbe numele Frontului Naţional, în Adunarea Blue Marine, cu care aspiră să conducă dreapta franceză la alegerile legislative din iunie, profitând de prăbuşirea partidului lui Sarkozy, Uniunea pentru Mişcarea Populară.

Olanda - Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders a renunţat să mai sprijine coaliţia liberalilor şi democrat-creştinilor condusă de Mark Rutte - nevoit să-şi dea demisia - la 22 aprilie refuzând să accepte austeritatea pentru a reduce deficitul cerut de Tratatul de Stabilitate. Partidul Libertăţii a devenit a treia forţă politică a ţării în 2010 cu un discurs xenofob.

Austria - Heinz-Christian Strache, succesor al defunctului Jörg Haider, a renovat partidul. Nemulţumirea faţă de coaliţia social-democraţilor şi conservatorilor îi plasează pe primul sau al doilea loc în sondaje, în perspectiva alegerilor de anul viitor. În octombrie 2010, Partidul Libertăţii a obţinut un mare rezultat opunându-se vălului şi construcţiei de moschei. Cu două luni înainte de decesul lui Haider, în octombrie 2008, partidul său a obţinut 10,7% din voturi la alegerile legislative.

Norvegia - Sondajele din toamnă acordau 11,4% Partidului Progresului lui Siv Jensen care în 2009 obţinuse 23% din voturi la alegerile naţionale, un record pentru o ţară cu o amplă tradiţie social-democrată. Dublul atentat al lui Anders Behring Breivik , care a secerat viaţa a 69 de persoane a prejudiciat amplu acrst partid afectat şi de scandaluri sexuale. .

Elveţia - Partidul Popular Elveţian (extremă dreapta) a devenit dintr-un mic partid rural cea mai mare grupare politică prin campania sa agresivă împotriva imigraţiei şi membrilor UE. Partidul Popular, condus de omul de afaceri Christoph Blocher, a obţinut procentul record de 29% printr-o campanie ce a promovat xenofobia şi interzicerea minaretelor .

Marea Britanie - Ultimele alegeri muncipale au făcut Partidul Naţional Britanic să piardă 10 din cele 12 primării care au organizat alegeri. Căderea nu este atât de semnificativă dacă se are în vedere că s-au prezentat puţini candidaţi din lipsă de fonduri. PNB a fost marea surpriză din 2009 obţinând 6,3% din voturi la alegerile europene cu un discurs rasist agitând spectrul ameninţării imigraţiei care afectează insulele britanice.

Danemarca- Social-democraţii au recuperat puterea în septembrie 2011 după căderea guvernului liberal-conservator şi extremiştii Partidului Popular Danez, al premierului Pia Kjaersgaard. Acest guvern a adoptat cele mai dure măsuri împotriva imigraţiei, de exemplu în materie de reîntregire a familiei. Extremiştii de dreapta rămân a treia forţă politică cu 12,3%.

Suedia - Democraţii Suedezi, conduşi de Jimmie Ĺkesson, au intrat prima dată în parlament în octombrie 2010 cu 5,7% din voturi obţinând 20 de mandate. Discursul lor antiimigraţie a prins într-o societate în care 14% din populaţie este străină, iar 6% sunt născuţi în ţară din părinţi imigranţi.

Belgia - Partidul fascist şi xenofob Vlaams Belang, separatist flamand, a obţinut 7,6% din voturi la alegerile din 2010, cel mai prost rezultat al său din 1991, după marea surpriză din 2007, când a strâns 12% din voturi.

Finlanda - La alegerile prezidenţiale din ianuarie 2012, Partidul Adevăraţii Finlandezi al lui Timo Soini a pierdut aproape jumătate din voturile obţinute la alegerile parlamentare din aprilie 2011, obţinând doar 9,4%. Discursul său este contrar UE şi ţărilor 'cheluitoare' din sud.