Reuniunea care nu a fost. Europenii nu au un răspuns la planul lui Trump privitor la Ucraina

Un efort al liderilor europeni, condus de Franţa, de a prezenta un front unit cu privire la Ucraina, în faţa temerilor crescânde generate de intenţiile preşedintelui american Donald Trump, a eşuat luni, aceştia nereuşind să ajungă la un acord cu privire la trimiterea de trupe pentru a supraveghea un posibil acord de pace, transmite Politico.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a convocat reuniunea informală de urgenţă la Bruxelles după ce liderii europeni au fost zguduiţi de vestea că SUA vor începe negocierile cu Rusia pentru a pune capăt războiului cu Ucraina, dar fără a invita niciun reprezentant din Europa sau din Ucraina.

Dar, după o şedinţă de 3 ore la palatul prezidenţial Elysee, răspunsul liderilor la cea mai mare schimbare a calculelor de securitate din ultimele decenii este de negăsit.

Liderii nu au venit cu nicio idee comună nouă, existând divergenţe majore chiar cu privire la trimiterea de trupe în Ucraina.

„Astăzi, la Paris, am reafirmat că Ucraina merită pace prin forţă”, au declarat atât preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, cât şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.

Preşedintele american Donald Trump a exclus atât trimiterea de forţe americane, cât şi permiterea aderării Ucrainei la NATO, ceea ce înseamnă că orice efort de a împiedica Rusia să atace din nou Ucraina ar trebui să fie suportat de europeni.

SUA au trimis un chestionar ţărilor europene membre NATO, cerându-le să precizeze ce ar fi pregătite să ofere pentru a pune în aplicare un acord de pace, precum şi ce ar aştepta din partea SUA.

Dar nu a existat un consens pe această temă.

Franţa, al cărei preşedinte a fost primul care a sugerat ideea, şi Keir Starmer din Regatul Unit susţin ideea, deşi Starmer a afirmat că acest lucru s-ar putea întâmpla numai dacă şi Statele Unite ar participa la orice forţă de menţinere a păcii.

El a insistat asupra necesităţii unui „sprijin american” după asigurarea păcii în Ucraina, pentru a „descuraja Rusia să atace din nou Ucraina”.

Dar Polonia, un stat din prima linie şi un aliat apropiat al Ucrainei, cu una dintre cele mai mari armate din Europa, s-a abţinut.

„Nu anticipăm trimiterea de soldaţi polonezi în Ucraina”, a declarat Tusk la Varşovia înainte de a zbura la Paris, subliniind că Polonia asigură linie proprie eventuală de contact cu armata rusă.

„Polonia pur şi simplu nu are capacitatea suplimentară de a trimite trupe în Ucraina”, a declarat un înalt oficial polonez care a vorbit sub rezerva anonimatului, menţionând că ţara are graniţe lungi cu exclava rusă Kaliningrad şi cu Bielorusia, aliat al Rusiei, care trebuie să fie întărite cu forţe poloneze. „Francezii sunt departe, aşa că pot trimite soldaţi în Ucraina; noi suntem aproape, aşa că nu putem”.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat după reuniune că orice dezbatere privind trimiterea de forţe de menţinere a păcii în Ucraina este „complet prematură” şi „foarte nepotrivită” în timp ce războiul continuă.

Daneza Mette Frederiksen a declarat că „multe, multe” lucruri trebuie clarificate înainte ca trupele să poată fi trimise în Ucraina.

Liderii au găsit un teren comun cu privire la necesitatea creşterii cheltuielilor pentru apărare - care au crescut constant timp de un deceniu.

Starmer a recunoscut că „europenii vor trebui să crească, atât în ceea ce priveşte cheltuielile, cât şi capacităţile pe care le furnizăm Ucrainei”, în timp ce Tusk a declarat că relaţiile dintre SUA şi UE în domeniul apărării au intrat într-o „nouă etapă”, deoarece europenii realizează necesitatea unor cheltuieli mai mari pentru apărare şi a unei mai mari autonomii.

„Europa a înţeles mesajul SUA că trebuie să facă mai mult ea însăşi”, a declarat premierul olandez Dick Schoof, adăugând: „Totul este încă mult prea devreme pentru a încheia acorduri concrete”.

Gazda reuniunii, Macron, a fost de acord. „Suntem convinşi că europenii trebuie să investească mai bine, mai mult şi împreună în securitatea şi apărarea lor - atât pentru prezent, cât şi pentru viitor”, a scris preşedintele francez într-o postare pe X.

Scholz şi-a reafirmat sprijinul pentru propunerea UE de activare a unei clauze de urgenţă pentru creşterea masivă a cheltuielilor de apărare, pe care von der Leyen a susţinut-o la Conferinţa de securitate de la München de săptămâna trecută. Conform propunerii, ţările ar putea excepta cheltuielile de apărare de la limitele UE privind datoria şi deficitul.

Dar, în pofida neliniştii care a domnit la Summitul de securitate de la München de la sfârşitul săptămânii trecute, în urma unui atac virulent al vicepreşedintelui american JD Vance la adresa democraţiei europene, majoritatea liderilor au fost reticenţi în a se despărţi public de SUA, care au asigurat coloana vertebrală a securităţii continentului din 1945.

„Nu trebuie să existe nicio împărţire a securităţii şi a responsabilităţii între Europa şi Statele Unite”, a declarat Scholz.

Tusk a adăugat: „Cineva trebuie să spună, de asemenea, că este în interesul Europei şi al Statelor Unite să coopereze cât mai strâns posibil”, notează Politico.