Retrospectivă Epoch Times 2012: Investiţii în FOTE

An de criză, 2012 nu a excelat în ceea ce priveşte investiţiile în sport. Dacă în 2011 am asistat la inaugurarea Arenei Naţionale din Bucureşti, a stadionului Ilie Oană din Ploieşti şi a Cluj Arena, în 2012 astfel de evenimente au lipsit.

Marile realizări pot fi numărate pe degete: bazinul de polo din Ghencea, sala sporturilor din Craiova, plus alte câteva săli mai mici, fără relevanţă internaţională. Dincolo de ele, însă, stă şi refacerea întregului domeniu schiabil de pe Valea Prahovei, special pentru găzduirea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE), care va avea loc în februarie 2013.

Bazinul de polo din cadrul Complexului Sportiv Steaua a fost inaugurat în prezenţa miniştrilor Dezvoltării şi Apărării Naţionale, dar şi a preşedintelui ANST Carmen Tocală şi a chestorului Elisabeta Lipă (Dinamo), valoarea totală a investiţiei ridicându-se la aproape 28 de milioane de lei. Complexul dispune de un bazin de competiţie pentru polo cu dimensiunile de 33x25 metri, cu o adâncime de 2,3 metri, şi unul pentru antrenamente de 25x12,5 metri, cu o adâncime variabilă între 1,2 şi 1,6 metri. De asemenea, complexul are o tribună de 400 de locuri, iar valoarea totală a investiţiei a fost de 27.902.106 lei. "Când am ajuns ministru am luat decizia ca proiectele mari să fie finanţate în continuare, pentru că aduc beneficii atât clubului, cât şi României, aşa cum este şi cu sala de sport de la Zalău şi sala polivalentă de la Dinamo. Nu puteam bloca proiecte care aveau deja finanţarea alocată. Suntem în discuţii pentru realizarea unei săli de gimnastică la clubul Dinamo şi mai sunt proiecte de un interes strategic. Sunt convins că acest bazin va aduce beneficii", a declarat ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Eduard Hellvig. Întrebat dacă suma de 29 de milioane de lei nu este prea mare pentru o asemenea investiţie, Hellvig a răspuns: "Investiţia este de 29 de milioane de lei, care au fost alocaţi de la Buget. Trebuie să întrebaţi la CNI dacă aceste costuri au fost mai mari sau mai mici decât cele iniţiale".

Eduard Hellvig speră ca la Otopeni să fie finalizat cât mai curând un complex cu şase bazine de nataţie, lucrările fiind realizate în proporţie de 25 la sută. "Există un complex de nataţie care a început la Otopeni, care conţine şase bazine şi ar trebui să deservească necesarul pentru România şi Capitală. La momentul acesta, stadiul de execuţie este de 25 la sută, iar cine va fi ministru va finanţa în continuare acest proiect. La Otopeni sunt discuţii cu cel care a câştigat lucrarea pentru că am solicitat un preţ mai realist pentru construcţia bazinului. Nu vă pot da detalii legate de sumele discutate. Trebuie să căutăm o soluţie prin care bugetul să fie viabil şi din punct de vedere financiar. Ne dorim ca acest proiect să devină o realitate pentru România. Sunt convins că vom ajunge la o soluţie optimă", a subliniat Hellvig.

FOTE 2013 a fost un alt pol de interes pentru investiţiile în sport, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului alocând aproximativ 400 de milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii turistice şi sportive necesare organizării festivalului. Printre investiţii se numără extinderea domeniilor schiabile de pe Valea Prahovei, cu peste 40 de kilometri de pârtii noi, construirea unei trambuline olimpice pentru sărituri cu schiuri şi a anexelor (instalaţii de transport, tribune, parcări ş.a.), amenajarea a doua trasee de biatlon cu utilizare permanentă iarnă-vară, construirea a trei instalaţii noi de transport pe cablu, construirea a doua patinoare noi, dotarea cu instalaţii de înzăpezire artificială a tuturor pârtiilor şi amenajarea unui lac de acumulare pentru înzăpezire.

În acest caz, investiţiile au venit în prima parte a anului, când ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului era Elena Udrea. Alături de primarul Braşovului, Gheorghe Scripcaru, doamna ministru a inaugurat cel mai mare domeniu schiabil din ţară, aflat în Poiana Braşov, investiţie care s-a ridicat la 25 de milioane de euro, plus TVA. Udrea şi Scripcaru au desfăcut o sticlă de şampanie pe pârtia "Drumul Roşu", care este cea mai mare din Poiana Braşov, cu o lungime de 5,33 kilometri. "Este impresionant ce am văzut din timpul desfăşurării lucrărilor. E impresionant că a fost finalizat în opt luni din 24, cât fusese stabilit iniţial. Mă bucur, domnule primar, că aţi ajuns să fiţi subiect de dezbateri televizate cu acest proiect. Importantă este notorietatea, chiar dacă nu întotdeauna pozitivă, pentru că în acest fel românii au aflat că la Braşov s-a construit cel mai mare domeniu schiabil din România", a declarat Udrea înaintea inaugurării proiectului.

Udrea a mai spus că atunci când a ajuns în Ministerul Turismului "nici despre turism, nici despre Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) nu vorbea nimeni în mod serios pentru că turismul era văzut aşa ca o excentricitate de care oamenii se ocupă când nu mai au ceva serios de făcut".

Proiectul "Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov" are o valoare de peste 28,4 milioane de euro şi este finanţat de Guvernul României - prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în cadrul programului "Schi în România", în parteneriat cu Primăria Braşov. Pârtiile principale pe care se poate schia pe domeniul schiabil din Poiana Braşov sunt: Pârtia Lupului (2,62 kilometri), Pârtia Sulinar (2,82 kilometri), Pârtia Drumul Roşu (5,33 kilometri), Pârtia Sub Teleferic (2,86 kilometri), Pârtia Kanzel (0,8 kilometri), Pârtia Bradul (0,5 kilometri) şi Pârtia Stadion (0,10 kilometri). Pe întregul domeniu au fost amplasate instalaţii de producere a zăpezii artificiale pentru a mări perioada de schi şi pentru a creşte calitatea condiţiilor de practicare a sporturilor alpine, astfel încât sezonul de schi poate fi prelungit acum la patru luni pe an. De asemenea, în Poiana Braşov a fost construit şi un lac de acumulare, la o altitudine de 1.500 de metri, care se întinde pe o suprafaţă de 1,4 hectare, cu o capacitate de 140.000 de metri cubi, precum şi o instalaţie de înzăpezire care cuprinde staţie de pompare, pompe, 19 kilometri de conducte, 24 de tunuri de zăpadă (14 fixe şi zece mobile), 120 de lăncii şi patru maşini de bătătorit zăpada. Sistemul va putea înzăpezi artificial 60 de hectare de domeniu schiabil din totalul de 85 de hectare.