Republica separatistă Osetia de Sud organizează un referendum pentru alipirea la Rusia

Liderul regiunii Osetia de Sud, care s-a rupt de Georgia cu sprijinul Kremlinului după scurtul război din august 2008, a stabilit că va organiza un referendum pe 17 iulie pentru a stabili aderarea la Rusia.

„Anatolii Bibilov, liderul regiunii separatiste, a semnat un decret privind organizarea unui referendum în Republica Osetia de Sud”, a declarat biroul său într-un comunicat, invocând „aspiraţia istorică” a poporului său de a se alătura Rusiei.

Osetia de Sud s-a aflat în centrul războiului ruso-georgian din 2008, alături de altă regiune separatistă, Abhazia.

Imediat după summitul NATO de la Bucureşti, în 2008, moment în care alianţa a vehiculat ideea extinderii în Ucraina şi Georgia, Rusia a început să elibereze paşapoarte ruseşti în regim de urgenţă - în două săptămâni - pentru locuitorii regiunii Osetia de sud, care la vremea respectivă aparţinea de drept Georgiei.

Apoi miliţii sprijinite de Moscova au început să bombardeze sate georgiene cu artilerie grea, iar la răspunsul armatei georgiene, Rusia a invadat zona, forţele ruse ajungând chiar la 16 km de capitala Tbilisi. Osetia de Sud şi-a declarat independenţa, deşi "republica" nu a fost recunoscută decât de un număr extrem de restrâns de aliaţi ai Moscovei.

„S-a făcut!” a scris liderul Osetiei de Sud, Anatoli Bibilov, vineri pe Telegram, anunţând că a semnat un decret care stabileşte referendumul pentru 17 iulie.

„Prin lege, am îndeplinit încă o necesitate legală importantă. Şi în limbaj normal, am făcut un pas care ne-a schimbat viaţa – mergem acasă, mergem în Rusia. A sosit momentul să ne unim o dată pentru totdeauna... Osetia de Sud şi Rusia vor fi împreună. Acesta este începutul unei noi ere.”

Bibilov a pierdut şansa de realegere la începutul acestui luni. Rusia şi-a exprimat speranţa că viitorul lider, Alan Gagloev, va păstra „continuitatea” în relaţiile cu Moscova.

Anunţul a survenit în cea de-a 79-a zi a invaziei Ucrainei de către Rusia, care a generat mii de morţi şi peste şase milioane de refugiaţi care s-au adăpostit în diverse ţări occidentale.

Referendum „inacceptabil”

Regiunile separatiste ale Ucrainei Doneţk şi Lugansk şi-au exprimat, de asemenea, intenţia de a se alătura Rusiei.

Ofensiva pe scară largă asupra Ucrainei a generat mai multe demonstraţii masive de solidaritate cu Ucraina în Georgia.

Georgia a denunţat anterior ca fiind „inacceptabile” planurile Osetiei de Sud de a organiza un referendum pentru aderarea la Rusia.

Luptele s-au încheiat cinci zile mai târziu cu o încetare a focului mediată de Uniunea Europeană, dar s-au soldat cu peste 700 de victime şi zeci de mii de etnici georgieni strămutaţi.

Referendumul ar urma modelul celui ţinut în Crimeea după anexarea de către Rusia, în 2014. După ce Rusia a invadat în 2014 peninsula Ucrainei din Marea Neagră, a avut loc un referendum pentru alipirea la Rusia, în care a reieşit că 97% dintre locuitori au votat pentru alipire.

Majoritatea comunităţii internaţionale nu recunoaşte referendumul crimean, ţinut sub ameninţarea forţelor ruse şi nici modificarea arbitrară a graniţelor Ucrainei, care încalcă legislaţia internaţională şi memorandumul semnat de Rusia la Budapesta în 1994.