Republica Moldova: producătorii de vin întâmpină dificultăţi, în timp ce Rusia şi UE se luptă pentru influenţă

Timp de generaţii, consumatorii de alcool din Rusia au fost cei mai importanţi clienţi ai vinului moldovenesc, însă în ultimii ani, interzicerea importurilor din ţară a fost arma folosită de Kremlin pentru a îndepărta Republica Moldova de la o integrare politică şi comercială mai profundă cu UE, comentează Financial Times.

Ultima interdicţie pe importurile de vin a intrat în vigoare în luna septembrie, pe fondul acuzaţiilor Moscovei că vinul moldovenesc conţine contaminanţi chimici. Politicienii şi producătorii de vin din Republica Moldova nu au însă nicio îndoială că embargoul este unul politic.

Interdicţia a trezit amintirea embargoului rusesc din 2006, atunci când peste 100 de fabrici de vin s-au prăbuşit, iar cea mai săracă ţară din Europa a pierdut aproximativ 200 milioane de dolari care ar fi rezultat din vânzări.

Încercările de îmbunătăţire a calităţii vinului şi de deschidere spre noi pieţe din UE şi China reflectă însă ambiţiile mai mari ale acestei republici de 3,5 milioane de locuitori.

Potrivit premierului Iurie Leancă, în luna septembrie, la momentul embargoului, 29% dintre exporturile de vinuri moldoveneşti erau destinate Rusiei, comparativ cu 60% în 2006.

De altfel, îndepărtarea ţării faţă de Rusia este vizibilă în întreaga economie, notează Financial Times. În 2001, aproximativ 60% din totalul exporturilor moldoveneşti erau destinate fostelor state sovietice, în timp ce puţin peste 30% mergea către UE. Azi, 48% dintre exporturi merg spre UE, în timp ce doar 39% sunt destinate Comunităţii Statelor Independente. De asemenea, schimburile comerciale cu România le depăşesc pe cele cu Rusia.

Guvernul Republicii Moldova şi-a dorit să crească în continuare aceste exporturi către Europa prin semnarea unui acord comercial şi de asociere cu UE până în luna iunie. În prezent, s-a ajuns deja la un acord în ceea ce priveşte liberalizarea exporturilor de vinuri şi accesul fără viză al cetăţenilor moldoveni în UE de la sfârşitul lunii aprilie.

Cu toate acestea, acest acord planificat cu UE a stârnit furie la Moscova, care doreşte să creeze o alianţă comercială rivală celei oferite de UE.

Producătorii de vin moldoveni au reuşit să îşi crească exporturile către ţări precum Polonia, Republica Cehă şi statele baltice, unde brandul lor este mai bine cunoscut. Cu toate acestea, nimeni nu ascunde că embargoul vinului este dureros, în condiţiile în care doar 15% din exporturile de vin ale Republicii Moldova ajung în UE.

Premierul Leancă insistă că ţara sa trebuie să încerce să convingă Moscova că un acord cu UE este compatibil cu schimburile comerciale cu Rusia, mai degrabă decât o ameninţare la adresa acestora.

Pe de altă parte, problema premierului este că punctul de vedere al Moscovei nu poate fi respins cu uşurinţă. Practic, aproape tot gazul vine din Rusia, iar ţara este puternic dependentă de banii trimişi acasă de moldovenii plecaţi în străinătate, dintre care aproximativ 70% provin de la cetăţenii moldoveni care lucrează în Rusia.

Pentru producătorii de vin din Republica Moldova, există probleme structurale suplimentare. Multe plantaţii de viţă de vie sunt cultivate pe mici parcele ne-comerciale, ceea ce face dificilă producţia de vinuri de o calitate constantă. De asemenea, producătorii mari se trezesc adesea în situaţia de a fi nevoiţi să funcţioneze ca plasă de siguranţă socială pentru lucrătorii ale căror familii au nevoie de tratament medical, iar afacerile se confruntă cu ameninţările rackeţilor, uneori din partea unor persoane în poziţii influente, care folosesc violenţa pentru a stoarce bani.

Premierul explică că încrederea în sistemul judiciar a ajuns spre '0,01%', însă crede că o mai mare asimilare a 'valorilor şi standardelor europene' reprezintă antidotul. 'Obiectivul nostru fundamental este aderarea la Uniunea Europeană', subliniază premierul.

Cu toate acestea, remarcă FT, drumul ţării către UE va necesita mai multe investiţii în infrastructură, dar şi gestionarea unor alte probleme cum ar fi guvernarea slabă sau corupţia.