Reporter care a investigat trecutul lui Putin, bătut până la moarte
Pe vremea când Vladimir Putin era în plină ascensiune politică, jurnalistul Anatoli Levin-Utkin a avut un rol esenţial în documentarea unuia dintre primele reportaje din presa rusă care cerceta trecutul fostului ofiţer KGB. Apoi... jurnalistul a fost bătut până la moarte, scrie Rfel.org
La sfârşitul verii anului 1998, jurnalistul rus Anatoli Levin-Utkin se întorcea în apartamentul său din Sankt Petersburg, după o zi lungă la ziarul la a cărui lansare contribuise. Ajunsese în dreptul liftului când a fost atacat cu violenţă.
Atacatorii i-au spart craniul cu o bară de metal şi au fugit de la locul faptei, luând cu ei documentele lui Levin-Utkin, banii şi o servietă cu materiale pentru următorul număr al ziarului său.
Levin-Utkin a fost dus la spital după ce un vecin l-a găsit inconştient lângă lift. Medicii care au încercat să îl salveze au declarat că atacatorii "l-au bătut în mod deliberat până la moarte, cu o brutalitate şi o cruzime excesive", aveau să scrie mai târziu colegii săi.
Levin-Utkin a murit patru zile mai târziu, la 24 august 1998. Împlinise 41 de ani cu o săptămână înainte.
Oficial, poliţia a declarat că atacul mortal părea să fie cel mai probabil un jaf. Dar colegii lui Levin-Utkin de la Iuridiceski Petersburg Segodnia (Legal Petersburg Today) au făcut legătura cu profesia sa.
Levin-Utkin lucrase îndeaproape cu reporterii de la ziar "şi a fost unul dintre primii care a fost la curent cu toate scandalurile", a declarat redactorul-şef Aleksei Domnin, într-o conferinţă de presă după moartea redactorului său adjunct.
Cu doar opt zile înainte de atac, ziarul publicase cel de-al doilea număr, care includea anchete sensibile despre Direcţia regională a vămilor şi despre sectorul bancar rusesc.
Colegii lui Levin-Utkin spun că acesta a fost un investigator fenomenal şi tenace în domeniul surselor deschise, aceasta cu mult înainte ca jurnaliştii să aibă la dispoziţie pe internet date publice masive şi imagini generate de utilizatori.
"Tolia avea legături în [Biblioteca Naţională a Rusiei din Sankt Petersburg]", şi-a amintit Domnin, folosind un diminutiv al prenumelui lui Levin-Utkin. "Era un bibliofil care adunase o bibliotecă de casă enormă".
Potrivit lui Domnin, nu Levin-Utkin a scris cele mai explozive articole din ultimele numere ale ziarului înainte de moartea sa, însă contribuise la cercetări şi reportaje critice. După publicare, ziarul a primit telefoane pline de furie de la serviciul vamal şi de la "oameni nu foarte inteligenţi" din cadrul personalului de securitate al băncii, care încercau să afle de unde provin informaţiile pentru investigaţii, a declarat Domnin.
A mai existat un alt articol la care a lucrat Levin-Utkin, a adăugat Domnin, care a fost publicat în ultimul număr al ziarului şi care a atras, de asemenea, atenţia din exterior: o incursiune în trecutul noului şef al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), un fost spion KGB devenit funcţionar, pe nume Vladimir Putin.
Aşa cum îi stă bine unui spion
La 25 iulie 1998, preşedintele rus Boris Elţîn l-a numit pe Putin în funcţia de nou şef al FSB. Pentru Putin, care venise să lucreze în administraţia lui Elţîn în 1996, după o perioadă de şase ani la primăria din Sankt Petersburg, a fost un fel de întoarcere acasă.
"Am început ca agent junior... în cadrul direcţiei [KGB] din Sankt Petersburg. Asta a fost acum 23 de ani sau cam aşa ceva. Repet, aceşti pereţi sunt acasă pentru mine", a declarat Putin într-o conferinţă de presă după numirea sa.
În calitate de şef al Comitetului pentru Relaţii Externe din Sankt Petersburg, sub conducerea primarului Anatoli Sobceak, Putin a fost un oficial local influent, a cărui implicare în afaceri profitabile şi obscure a atras atenţia parlamentarilor locali, care la un moment dat au cerut înlăturarea lui.
Dar în afara capitalei Rusiei din epoca ţaristă, Putin era practic necunoscut publicului larg. Iar numirea sa în cea mai puternică funcţie de securitate a ţării a determinat jurnaliştii să se străduiască să afle informaţii despre un om a cărui viaţă profesională a fost dedicată ani de zile, în mare parte, direcţionării greşite şi subterfugiului.
Ziarul lui Levin-Utkin, din oraşul natal al lui Putin, a fost cel care a oferit cititorilor unul dintre primele profiluri ale lui Putin din presa scrisă rusă, care s-a bazat pe cercetări profunde în aspecte puţin cunoscute din perioada în care acesta a fost oficial al oraşului Sankt Petersburg.
Sub titlul "Locotenent-colonelul Putin conduce ilegal FSB", articolul cerceta legăturile personale şi profesionale ale lui Putin cu personalităţi politice regionale şi naţionale, inclusiv cu mentorul său, Sobceak, cu fostul şef de cabinet al lui Elţîn şi prim-viceprim-ministru, Anatoli Ciubais, şi cu fostul prim-ministru Viktor Cernomîrdin, şeful partidului "Casa noastră este Rusia", a cărui campanie regională din Sankt Petersburg a fost condusă de Putin la alegerile parlamentare din 1995.
"De la recenta sa numire, jurnaliştii au încercat să afle mai multe informaţii despre trecutul noului şef al Lubianka [sediul FSB]. S-a dovedit că Putin nu a lăsat amintiri nici bune, nici rele despre el: Se cunosc foarte puţine lucruri despre cariera sa în afară de informaţiile oficiale. Aşa cum îi stă bine unui spion, el nu are niciun scandal major în palmares. Cu toate acestea, câteva fapte despre activitatea sa în Sankt Petersburg au reuşit să fie 'declasificate'", se arată în articol.
Articolul nu conţine nicio dezvăluire bombă despre Putin. De fapt, părţi din el par să fi fost plagiate dintr-un articol mai scurt publicat de cotidianul moscovit Kommersant cu două săptămâni mai devreme.
Dar profilul lui Putin publicat în ziarul lui Levin-Utkin abordează domenii şi afirmaţii care nu au fost abordate în articolul din Kommersant, inclusiv ancheta deputatului din Sankt Petersburg Marina Salye cu privire la afacerile suspecte de troc ale lui Putin în calitate de şef al Comitetului pentru Relaţii Externe, care a determinat-o pe Salye să ceară demiterea acestuia.
Profilul, publicat sub pseudonimul "A. Kirilenko", se încheia cu afirmaţia discutabilă că numirea lui Putin în funcţia de director al FSB a încălcat politica internă de personal a agenţiei. Acesta a citat o presupusă cerinţă internă conform căreia postul poate fi ocupat doar de o persoană cu grad de general, în timp ce Putin nu a depăşit niciodată gradul de locotenent-colonel. (Legea rusă care guvernează FSB prevedea însă că directorul este numit de către preşedinte şi nu face nicio menţiune cu privire la cerinţele de rang).
Domnin, redactorul-şef al publicaţiei Iuridiceski Petersburg Segodnia, a declarat pentru RFE/RL că Levin-Utkin nu a scris profilul, dar s-a numărat printre cei care au contribuit la cercetarea acestuia.
"I-am trimis pe toţi angajaţii ziarului la biblioteci" pentru a căuta informaţii, şi-a amintit Domnin într-un interviu telefonic.
De asemenea, el a afirmat că, după ce a fost publicat, un asociat al lui Putin l-a abordat şi s-a interesat de modul în care ziarul îşi finanţa operaţiunile.
Domnin a dat numele acestui presupus intermediar, un strateg politic din Sankt Petersburg care lucrase cu operaţiunile din Sankt Petersburg ale organizaţiei "Casa noastră este Rusia", a cărei campanie regională din 1995 fusese condusă de Putin. El a declarat că cei doi bărbaţi s-au întâlnit la McDonald's din Piaţa Sennaya, din Sankt Petersburg.
"De ce aţi publicat o fotografie atât de proastă a lui Putin? Dacă m-aţi fi sunat, v-aş fi dat una bună'", şi-a amintit Domnin despre presupusa întâlnire.
Contactat de RFE/RL, strategul politic a negat că îl cunoaşte pe Domnin sau că ar fi familiarizat cu profilul lui Putin la care a lucrat Levin-Utkin.
RFE/RL nu identifică numele bărbatului, deoarece nu a putut corobora în mod independent relatarea lui Domnin despre presupusa întâlnire cu strategul politic, care nu pare să aibă vreo legătură actuală cu Putin sau cu Kremlinul.
"Cunoştinţe enciclopedice"
Informaţiile despre Levin-Utkin sunt practic inexistente pe internet, în afară de câteva articole contemporane despre atacul care a dus la moartea sa şi scurte instantanee în listele pe care organismele de supraveghere a presei le păstrează despre zecile de jurnalişti ruşi care au fost ucişi de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991.
Dar cei care au lucrat cu el l-au descris pe Levin-Utkin ca fiind un om cultivat, amabil şi precaut, arhetipul unui membru al intelectualităţii din Sankt Petersburg.
"Era mereu în căutarea unui grăunte de raţionalitate. Era o persoană foarte blândă şi foarte bine informată. Deseori mi se părea că avea multe cunoştinţe, era ca o Enciclopedie", a declarat pentru RFE/RL Aleksei Luşnikov, care deţinea un holding media în Sankt Petersburg în care lucra Levin-Utkin.
Înainte de a se lansa în cariera de jurnalist, Levin-Utkin a lucrat la o fabrică de canapele din piele, a spus Luşnikov.
"Îmi amintesc şi acum poveştile lui despre canapelele din piele: cum sunt făcute, ce fel de piele există. Tolia ştia aproape totul despre toate acestea. Tolia stătea mereu în librării", a spus Luşnikov.
Domnin a declarat că Levin-Utkin a început să lucreze în mass-media în 1993. "Au ucis un jurnalist profesionist", a declarat el pentru RFE/RL.
Într-un necrolog publicat la o lună după moartea lui Levin-Utkin, colegii săi au scris că, colegul lor căzut la datorie "nu şi-a făcut duşmani în cei 41 de ani de viaţă".
"Credem că pur şi simplu nu a avut niciunul", au scris ei. "A reuşit să-şi păstreze spontaneitatea sa copilărească în relaţia cu oamenii şi cu viaţa în general. L-am iubit, aşa cum nu se pot iubi decât oamenii foarte buni şi minunaţi.
'Ucis în mod deliberat'
La aproape un sfert de secol după ce Levin-Utkin a fost ucis în bătaie, crima rămâne nerezolvată, la fel ca numeroase alte atacuri fatale asupra jurnaliştilor din Rusia post-sovietică.
"Pentru mine a fost de neînţeles, tocmai pentru că Tolia era o persoană prudentă", a declarat pentru RFE/RL Luşnikov, directorul de presă care l-a angajat pe Levin-Utkin. "Cum a putut deveni o victimă?"
Într-un buletin informativ, la scurt timp după moartea lui Levin-Utkin, Fundaţia de Apărare Glasnost, un organism de supraveghere a mass-media din Rusia, a citat un medic care l-a tratat în urma atacului, spunând că "natura rănilor ne permite să afirmăm că jurnalistul a fost ucis în mod deliberat".
Buletinul a citat, de asemenea, un şef al secţiei de poliţie din Sankt Petersburg, care a declarat că "deocamdată nu există nicio confirmare că atacul asupra lui Anatoli Levin-Utkin a avut legătură cu activităţile sale profesionale".
"Poliţia este înclinată să creadă că acest caz a implicat un jaf de rutină", a declarat Serghei Kukştel, şeful secţiei 59, citat în buletinul informativ.
Cu toate acestea, Domnin a declarat pentru RFE/RL că anchetatorii au părut mai interesaţi de un alt posibil motiv atunci când a fost interogat la o secţie de poliţie locală.
"Erau interesaţi în special de motivul profesional", a spus el.
Domnin a declarat că a fost interogat de două ori în legătură cu crima - o dată la biroul ziarului, în ziua următoare atacului, şi o dată la o secţie de poliţie din districtul Primorski din Sankt Petersburg, deşi crima a fost comisă în districtul Vîborgski din oraş. Domnin a declarat că bărbaţii care l-au interogat la secţia de poliţie nici măcar nu au ţinut o evidenţă a interviului şi că el crede că probabil erau mai degrabă ofiţeri FSB decât poliţişti.
Poliţia din Sankt-Petersburg nu a răspuns la o solicitare privind stadiul anchetei privind uciderea lui Levin-Utkin.
Iuridiceski Petersburg Segodnia a reuşit să mai publice încă patru numere după uciderea lui Levin-Utkin - şase în total - înainte de a fi închisă. Închiderea a coincis cu cea de-a 41-a aniversare a lui Levin-Utkin, pe 17 august.
Domnin a părăsit industria media în 2007 şi acum lucrează ca muzician şi DJ.
Soţia lui Levin-Utkin a supravieţuit, dar a refuzat să vorbească cu RFE/RL atunci când a fost contactată telefonic. În ciuda tuturor evidenţelor, văduva lui a susţinut că acesta nu a lucrat niciodată pentru ziar. Apelurile ulterioare pentru clarificarea acestei afirmaţii au rămas fără răspuns.
Văduva lui Levin-Utkin locuieşte până în prezent în acelaşi apartament în care a locuit cuplul în urmă cu 24 de ani, în clădirea în care a fost bătut mortal în timp ce se întorcea de la serviciu.
