Redislocarea trupelor siriene din zona Înălţimilor Golan îi creează mari probleme Israelului

Trupele guvernamentale siriene au părăsit poziţiile din zona Înălţimilor Golan de la graniţa cu Israelul, fiind redislocate în zona Damascului şi a altor puncte fierbinţi unde au loc cele mai înverşunate lupte cu formaţiuni ale opoziţiei. Experţii atenţionează că această redesfăşurare i-ar putea crea Israelului mari probleme. Frontiera, care timp de decenii era considerată una dintre cele mai singure şi mai liniştite din regiune, ameninţă să devină o zonă de conflict, notează joi cotidianul rus Kommersant.

Până de curând, pe Înălţimile Golan erau amplasate patru unităţi de elită ale trupelor guvernamentale. Acestea apărau linia de armistiţiu stabilită în urmă cu 40 de ani, imediat după finalizarea Războiului de şase zile. În ultimele câteva săptămâni, aproape jumătate dintre militari - circa 20.000 de oameni - au fost redislocaţi în alte sectoare ale frontului sirian intern. Formaţiunile opoziţiei s-au apropiat foarte mult de Damasc şi duc lupte în apropierea oraşului.

În aceste condiţii, Bashar al-Assad este nevoit să 'golească' graniţa cu Israelul. Profitând de vidul creat, mai multe grupări islamiste radicale, în principal combatanţii din Jabhat Al-Nusrah, legaţi de Al-Qaeda, şi extremiştii palestinieni din organizaţia 'Brigada martirilor lui Yarmouk' au cucerit în sudul Înălţimilor Golan câteva puncte de control şi un sat.

Anul trecut, Israelul a început să înalţe de-a lungul graniţei cu Siria o barieră de demarcaţie, aminteşte Kommersant. Aceasta este utilată cu mijloace de monitorizare şi este păzită de armata israeliană. Însă, după retragerea trupelor siriene a devenit clar: aceste măsuri nu sunt suficiente, cu atât mai mult cu cât răpirea, la începutul lui martie de către combatanţi din 'Brigada martirilor lui Yarmouk' a zeci de membri filipinezi ai misiunii ONU de pace a pus problema retragerii din zona Înălţimilor Golan a 'căştilor albastre' ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care în ultimii 40 de ani controlează frontiera dintre Israel şi Siria.

Efectivele misiunii ONU de pace s-au redus substanţial în ultima vreme, constată cotidianul rus. După retragerea militarilor croaţi, contingentul a ajuns să numere doar 1.000 de persoane. Să-şi înceteze patrularea în zonă se gândesc şi austriecii, cei mai numeroşi în misiunea internaţională. În pofida faptului că forţele ONU nu aveau mandat pentru utilizarea armelor, autorităţile israeliene şi siriene le considerau garanţi ai respectării armistiţiului.

'În această situaţie delicată, important este să nu se admită transformarea Înălţimilor Golan într-o bază pentru atacuri teroriste împotriva Israelului. Răul cel mai mic pare a fi înlocuirea trupelor siriene prin detaşamente ale Armatei Siriene Libere (ASL), care au o ideologie moderată', a declarat pentru Kommersant expertul israelian în domeniul securităţii Jacob Kedmi.

Potrivit unor informaţii, pe teritoriul Iordaniei funcţionează deja, sub patronajul SUA, o tabără de antrenament pentru combatanţii opoziţiei siriene, care ar urma să fie redislocaţi apoi în zona Înălţimilor Golan, pentru a crea acolo o zonă-tampon.

'La graniţă se formează de asemenea detaşamente de voluntari: druzi şi cerchezi, care vor de asemenea să ajute', adaugă Jacob Kedmi.

De altfel, chiar şi combatanţii 'ideologic moderaţi' din ASL nu au faţă de Israel o simpatie prea mare. 'Situaţia de pe Înălţimile Golan este asemănătoare celei pe care o vedem în ultimul timp de-a lungul altei linii de armistiţiu, celei din 1973, din peninsula Sinai', este de părere Mordechai Kedar, expert în problemele conflictului arabo-israelian de la Centrul de studii strategice Begin-Sadat.

În opinia lui Kedar, lipsa unei puteri centrale a provocat o 'explozie de extremism'. 'Dar, spre deosebire de Egipt, împotriva Siriei statului israelian îi este mult mai uşor să declanşeze un război, mai ales că el nu are un acord de pace cu Damascul', subliniază expertul israelian.