Războiul din fruntea ţării se repetă în şapte de judeţe

Războiul” de gherilă“ declanşat în România între preşedintele, acum suspendat, Traian Băsescu (un apropiat de PDL) şi fosta opoziţie USL, reprezentată de Victor Ponta şi Crin Antonescu, se repetă la un nivel mai mic, la aceeaşi intensitate şi folosind uneori “arme” chiar şi mai “neconvenţionale”, şi în şapte judeţe din România. Este vorba de judeţe în care Opoziţia şi Puterea, reprezentate acum de PDL şi USL, îşi împart funcţiile de preşedinte al Consiliului Judeţean (echivalentul preşedintelui ţării la nivel local) şi primar al localităţii reşedinţă de judeţ (comparabil cu premierul la acelaşi nivel micro). Iată aceste judeţe şi “actorii” implicaţi:

Cluj: Preşedintele Consiliului Judeţean - Horia Uioreanu (PNL); Primar Cluj Napoca - Emil Boc (PDL);

Mureş: Preşedintele Consiliului Judeţean – Ciprian Dobre (PNL); Primar Tg Mureş - Dorin Florea (PDL);

Mehedinţi: Preşedintele Consiliului Judeţean – Adrian Duicu (PSD); Primar Drobeta Turnu Severin - Constantin Gherghe (PDL);

Dâmboviţa: Preşedintele Consiliului Judeţean – Adrian Ţuţuianu (PSD); Primar Târgovişte - Gabriel Boriga (PDL);

Braşov: Preşedintele Consiliului Judeţean – Aristotel Căncescu (PNL); Primar Braşov - George Scripcaru (PDL);

Tulcea: Preşedintele Consiliului Judeţean – Horia Teodorescu (PSD); Primar Tulcea - Constantin Hogea (PDL);

Fără a avea pretenţia că deţin secretul reuşitei totale, aş fi procedat diferit de fosta conducere.

Suceava: Preşedintele Consiliului Judeţean – Cătălin Nechifor (PSD); Primar Suceava - Ion Lungu (PDL).

De asemenea, în alte două judeţe există conduceri care nu aparţin aceluiaşi “curent”, dar există posibilitatea ca cei în cauză se se înţeleagă fiind vorba de afinităţi mai vechi:

Sibiu: Preşedintele Consiliului Judeţean – Ioan Cindrea (PSD); Primar Sibiu - Klaus Iohannis (Forumul Democrat al Germanilor din România);

Giurgiu: Preşedintele Consiliului Judeţean – Dorin Florea (PDL); Primar Giurgiu - Nicolae Barbu (Independent).

Unul dintre judeţele în care această luptă se anunţă mai mult decât tensionată este Cluj Napoca, acolo unde preşedintele Consiliului Judeţean Cluj este Horia Uioreanu, reprezentantul USL, iar primarul reşedinţei de judeţ este Emil Boc, fostul premier PDL. Probabil în aşteptarea referendumului din 29 iulie, cele două tabere, deocamdată, se ignoră reciproc, Uioreanu neuitând să spună, totuşi, într-un interviu acordat publicaţiei locale “Gazeta de Cluj”, că încă îl mai aşteaptă pe Boc în audienţă. “Voi avea relaţii instituţionale cu Boc, desigur că vom colabora pe proiecte, eu nu am niciun fel de reţineri, sper ca nici domnul primar. Deocamdată nu am avut decât întâlniri ocazionate de diferite evenimente oficiale. Spre deosebire de alţi primari, inclusiv de la PDL, domnul Boc nu a solicitat o întrevedere cu preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, dar sunt convins că o va face în curând”. Prefectul a anunţat că a cerut un audit la Consiliul Judeţean pentru a vedea cum s-au chetuit banii de către precedenta “guvernare” locală asigurată de PDL. “Nu am rezultatele. Deocamdată am dispus auditarea regiilor, societăţilor comerciale şi altor instituţii subordonate Consiliului Judeţean. La finalul acestei analize voi cere auditarea instituţiei pe care o conduc acum. Este un proces de durată, vor trece probabil câteva luni până la finalizarea lui. Tot ce pot să vă spun este că voi face publice auditului, indiferent de concluziile la care se va ajunge”. Voalat, Uioreanu a atacat deja fosta conducere a CJ pentru modul cum a gestionat unele problem ale judeţului. “Fără a avea pretenţia că deţin secretul reuşitei totale, aş fi procedat diferit de fosta conducere. Să ne reamintim faptul că absolut toate licitaţiile organizate au fost contestate, unele anulate definitiv de instanţă, reluate şi tot aşa. În primul rând eu aş fi numit în toate comisiile de licitaţie reprezentanţi ai partidelor politice reprezentate în consiliu, pentru maxima transparenţă şi pentru responsabilizarea întregului deliberativ judeţean. În mod sigur nu aş fi semnat un contract de execuţie a lucrărilor de reparaţii şi modernizare a drumurilor judeţene la un preţ despre care toată lumea ştia că este mult subdimensionat şi că se va ajunge la cereri de suplimentare a fondurilor. Aşa au trecut patru ani şi drumurile au continuat să se deterioreze, nici vorbă de modernizare. Apoi am serioase reţineri legate de locaţia pe care se construieşte viitoarea rampă ecologică. Concret, mă tem să nu avem aceleaşi probleme ca la centura ocolitoare, având în vedere faptul că se află în aceeaşi zonă“.