Raportul TI privind corupţia în Europa, în concordanţă cu sondaje de opinie paneuropene
În contextul uniunii monetare fragmentate, al băncilor şubrede şi al cetăţenilor nemulţumiţi politic, ultimul lucru de care avea nevoie Uniunea Europeană era să audă că are pe cap şi o problemă stânjenitoare privind corupţia din sectorul public şi privat. Totuşi, aceasta este concluzia raportului Transparency International (TI), ''watchdog-ul'' global anti-corupţie, se arată într-un articol publicat miercuri de Financial Times (FT) .
'Partidele politice, administraţiile publice şi sectorul privat sunt evaluate ca fiind cele mai slabe forţe în promovarea integrităţii în Europa', spune raportul. Finanţarea partidelor politice este inadecvat reglementată, activitatea de lobby rămâne învăluită în secretomanie, Parlamentele nu sunt la înălţimea propriilor standarde etice, practicile de achiziţii publice generează corupţie şi nu există suficientă protecţie juridică pentru cei care denunţă acte de corupţie.
În acest caz nu este de mirare că restul lumii nu este dispusă să mai ia lecţii de la europeni, relevă FT. Exceptând cazul în care corupţia poate şi chiar înfloreşte peste tot.
'Avem cel mai bun guvern pe care banii îl pot cumpăra', a remarcat despre ţara sa umoristul american din secolul al XIX-lea Mark Twain.
Potrivit FT, nu este surprinzător să afli de la TI că fenomenul corupţiei este cel mai puţin extins în Danemarca, Norvegia (nemembră în UE, dar bogată) şi Suedia. Problemele cele mai rele ale UE sunt de găsit în Grecia, Italia, Portugalia şi Spania (din zona euro), şi în Bulgaria şi România (din afara zonei euro), mai scrie ziarul britanic.
Mai îngrijorătoare este afirmaţia din raportul TI că Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia dau semne de regres al eforturilor anti-corupţie, de la aderarea la UE în 2004. În Slovenia, un număr remarcabil de mare de 93% dintre respondenţii unui sondaj de opinie recent consideră că fenomenul corupţiei din ţara lor fie a crescut fie a rămas la acelaşi nivel în ultimii trei ani.
Raportul constată în mod justificat că şi în ţările bogate există adesea o legătură strânsă între corupţia nepedepsită şi finanţele publice dezordonate. Grecia este exemplul suprem al Europei.
Eşecul unor guverne europene de a combate corupţia a contribuit la alimentarea crizei datoriei din zona euro, potrivit raportului TI, relevă şi Wall Street Journal (WSJ).
TI punctează asupra corelaţiei puternice dintre mită şi deficitele fiscale, în contextul în care ţări afectate de criză precum Grecia, Portugalia şi Spania suferă cel mai mult de pe urma corupţiei în Europa de Vest.
'Motivele crizei diferă de la ţară la ţară, dar ţările care sunt cel mai rău lovite de criză sunt şi cele în care corupţia este cea mai răspândită şi unde există o lipsă de integritate în sistemul public', spune Finn Heinrich, director de cercetare la TI.
Partidele politice, mediile de afaceri şi serviciile civile au avut cea mai rea performanţă în lupta împotriva mitei şi fărădelegii, spune raportul, şi 'prea puţine guverne sunt suficient trase la răspundere pentru finanţele publice şi contractele de achiziţii publice', acestea din urmă în valoare de 1,8 trilioane de euro în UE în fiecare an.
Grecia, care a declanşat criza datoriei din zona euro şi se află sub presiunea creditorilor săi internaţionali pentru a-şi reforma instituţiile şi economia, a primit capul de afiş în termeni de prevalenţă a mitei, care alimentează probleme fiscale mai largi, cum ar fi evaziunea fiscală.
A existat o practică larg răspândită în Grecia de a plăti oficiali 'pentru a reduce la zero factura fiscală a cuiva sau pentru a accelera îngrijirea sănătăţii', a declarat Heinrich într-un interviu. 'Dar, la fel ca mituirea din prima linie există şi mituire la scară mare, cum ar fi în achiziţiile publice, iar supravegherea cheltuielilor publice este prea slabă', a precizat el.
Grecia, Portugalia şi Spania au performat cu mult sub medie în materie de întărire a instituţiei lor de audit, văzută drept element-cheie în supravegherea cheltuielilor publice şi promovarea unei raportări financiare transparente de către guverne. TI a pus sub semnul întrebării independenţa Curţii de Audit a Greciei, menţionând faptul că aceasta răspunde în faţa executivului şi nu a Parlamentului - spre deosebire de cele mai multe sisteme europene - iar şeful ei este numit de guvern.
Concluziile raportului Transparency International sunt în concordanţă cu un recent sondaj paneuropean, în care 98% dintre greci consideră corupţia o problemă majoră, în timp ce doar 19% dintre danezi sun îngrijoraţi de problemă. 'Când vine vorba de Europa de Vest, există în mod clar un decalaj Nord-Sud aici', a afirmat Heinrich.
O altă zonă de risc identificată în studiu este cea a achiziţiilor publice. În pofida normelor UE care vor să eradicheze risipa şi frauda 'continuă să apară scandaluri de profil înalt care implică achiziţii publice', se arată în raport. În principal în rândul nou-veniţilor în UE - Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia şi România - este mai acută această problemă, relevă WSJ. Unul din trei manageri de întreprinderi mici şi mijlocii din Republica Cehă consideră că este imposibil să obţii un contract de achiziţii publice fără a recurge la mită sau alte stimulente, se mai spune în raport.
''Watchdog-ul'' de la Berlin trage un semnal de alarmă şi asupra lipsei de transparenţă în finanţarea grupurilor politice şi în zona de lobby. Studiul arată că 19 din cele 25 de ţări analizate trebuie să-şi reglementeze activităţile de lobby, în timp ce multe dintre regulile existente sunt prea slabe şi nu au caracter obligatoriu.
'În Europa, multe dintre instituţiile care definesc o democraţie şi permit unei ţări să stopeze corupţia sunt adesea mai slabe decât s-ar presupune. Acest raport ridică probleme îngrijorătoare într-un moment în care este nevoie de un leadership transparent în contextul în care Europa încearcă să soluţioneze criza economică', a afirmat Cobus de Swardt, managing director al TI, într-o declaraţie.
Trei sferturi dintre europeni văd corupţia ca pe o problemă în creştere în ţara lor, potrivit unor sondaje de opinie recente ale UE.
