Raportul MCV a fost publicat: "Multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate"

Comisia Europeană (CE) şi-a publicat astăzi 28 ianuarie 2015 la Bruxelles raportul privind măsurile întreprinse de România în ultimele douăsprezece luni în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), potrivit unui comunicat al Comisiei Europene remis Epoch Times. Raportul arată progresele înregistrate către îndeplinirea obiectivelor MCV şi indică domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare.

Raportul, care evaluează progresele recente realizate de România, evidenţiază o serie de domenii în care s-au înregistrat evoluţii pozitive în mod constant. Astfel, acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut o dinamică remarcabilă, ceea ce s-a reflectat în creşterea încrederii românilor în sistemul judiciar în general şi în urmărirea penală a actelor de corupţie, în special.

Potrivit CE, menţinerea acestei tendinţe a fost posibilă "printr-un nivel mai ridicat de profesionalism al întregului corp judiciar în ansamblul său, inclusiv prin disponibilitatea arătată de membrii acestuia de a apăra cu mai multă consecvenţă independenţa justiţiei şi prin aplicarea unei abordări mai proactive în ceea ce priveşte asigurarea consecvenţei jurisprudenţei".

CE consideră că acum "s-a ivit ocazia de a testa aceste progrese, în momente deosebit de sensibile, în special în ceea ce priveşte numirile în posturi de conducere".

Raportul arată că "persistă un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure".

Deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate. Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare.

Potrivit raportului, deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale.

Raportul CE arată că deşi „România este pe drumul cel bun şi trebuie să rămână pe această cale" combaterea corupţiei generalizate şi amploarea problemei impune o abordare mai sistematică.

„România este pe drumul cel bun şi trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupţiei reprezintă în continuare cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015. A crescut încrederea românilor în sistemul judiciar, în general, şi în urmărirea penală a cazurilor de corupţie, în special, pe fondul unei creşteri a nivelului de profesionalism al sistemului judiciar în ansamblul său.

Continuând împreună în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare, care se bucură de sprijinul neechivoc al cetăţenilor, Comisia îşi va menţine sprijinul faţă de eforturile României de a obţine rezultate în ceea ce priveşte independenţa numirilor în funcţii de conducere din sistemul judiciar, finalizarea iniţiativelor legislative în curs şi combaterea sistematică a corupţiei”, a declarat prim-vicepreşedintele CE Timmermans.

Comisia consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi dialogul constructiv cu Comisia şi cu numeroase state membre continuă să reprezinte un sprijin valoros pentru consolidarea reformelor în România. Această evaluare este împărtăşită de cetăţenii români, astfel cum arată un sondaj Eurobarometru Flash recent publicat, realizat în noiembrie 2014: 79 % dintre cetăţenii români sunt de acord că UE ar trebui să aibă un rol în combaterea corupţiei şi în remedierea deficienţelor sistemului judiciar. În plus, 73% dintre români consideră că UE a avut un impact pozitiv în ceea ce priveşte remedierea deficienţelor sistemului judiciar al României, iar 67 % cred că implicarea UE a avut un impact pozitiv asupra combaterii corupţiei.

Deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate. Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare.

Potrivit CE, consensul cu privire la necesitatea reformelor şi convingerea că progresele sunt tot mai solide câştigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendinţă trebuie acum menţinută. Astfel, Comisia Europeană va continua colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi.

Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an.

Context

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare şi de verificare pentru a evalua angajamentele asumate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al combaterii corupţiei. Comisiei i s-a solicitat să prezinte în mod regulat un raport privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost prezentat la 27 iunie 2007. Rapoartele Comisiei sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei în care se prezintă o analiză detaliată a progreselor înregistrate cu privire la fiecare dintre obiectivele de referinţă stabilite în cadrul MCV.

Ultimul raport anual a fost publicat la 22 ianuarie 2014.

Analiza Comisiei se bazează pe o evaluare a progreselor realizate de autorităţile române, pe informaţiile prezentate de statele membre, de organizaţii internaţionale, de experţi independenţi, precum şi pe informaţii din diverse alte surse. Comisia a întreprins mai multe misiuni în România, rapoartele luând, de asemenea, în considerare răspunsurile date de România la chestionare detaliate pregătite de Comisie.

Cu puţin timp înainte de publicarea raportului, a fost dat publicităţii un sondaj Eurobarometru care evaluează punctele de vedere ale cetăţenilor din România cu privire la aceste chestiuni.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.