Rapoarte secrete: Eficienţa scutului de la Deveselu, pusă la îndoială
alte articole
Scutul antirachetă amplasat în ţara noastră în localitatea Deveselu ar putea să nu fie prea eficient în faţa rachetelor iraniene, conform unui raport secret al Departamentului Apărării al SUA. Reprezentanţii Armatei au precizat că problemele pot fi rezolvate, chiar dacă va fi dificil. Ei au în vedere mai multe soluţii, printre care şi aceea ca interceptorii de rachete din Polonia şi România să fie relocaţi pe nave în Marea Nordului, cu toate că măsura ar fi periculoasă din punct de vedere diplomatic, informează Fox News.
Îndoieli în privinţa eficacităţii scutului antirachetă din Europa apar în mai multe rapoarte guvernamentale şi ştiinţifice. Modul în care s-a acţionat a fost criticat de unii republicani care au afirmat că lucrurile s-au făcut în grabă pentru a calma Rusia, dar nu s-a întâmplat aşa. Ruşii au criticat sistemul american pe care l-au considerat îndreptat împotriva rachetelor lor.
Studiile care arată posibila ineficienţă a sistemului antirachetă american ar putea fi folosite de membrii Congresului pentru a decide tăierea cheltuielilor în acest scop, pe fondul reducerii resurselor bugetare alocate în scopuri militare. Este vorba despre cheltuieli care se ridică la miliarde de dolari pentru un sistem care s-ar putea dovedi ineficient.
Concluziile studiilor au fost prezentate congresman-ilor de către Government Accountability Office, aripa nepartizană a Congresului care se ocupă de investigaţii şi audit. Informarea a fost publică şi a fost prezentată de Associated Press.
Din studii a mai rezultat că interceptorul, care ar urma sa protejeze SUA, se află în primele stadii de dezvoltare şi capacităţile lui nu sunt cunoscute. Americanii sunt deja protejaţi de alte sisteme de apărare antirachetă, iar interceptorii din Europa ar putea fi folosiţi pentru a-i apăra pe aliaţii europeni şi trupele americane staţionate pe continent, precum şi radarele americane din Europa.
În rapoartele secrete se mai arată că România nu este un loc suficient de bun pentru un interceptor care să protejeze Statele Unite. S-a mai atras atenţia că nu au fost realizate mai devreme studii pentru a se constata dacă interceptorii sunt sau nu eficienţi. În plus, scutul antirachetă ar avea erori de producţie, s-au realizat depăşiri ale costurilor, ar mai fi şi probleme cu radarele şi unii senzori care nu pot distinge între focoase şi alte obiecte. Un raport al Academiei Naţionale de Ştiinţe recomandă anularea fazei a patra a sistemului şi mobilizarea interceptorilor pe coasta de est.
Utilitatea bazei de la Deveselu
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat importanţa scutului antirachetă din România, la Conferinţa internaţională pe tema apărării antirachetă, unde a susţinut alocuţiunea ”Missile Defense - A Romanian Perspective”, la sfârşitul anului trecut.
Aurescu a reliefat că, din perspectiva României, decizia adoptată la summit-ul NATO de la Chicago, din mai 2012, cu privire la declararea capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, reprezintă un pas esenţial pe linia asigurării apărării antirachetă a întregului teritoriu, a populaţiilor şi forţelor Alianţei, în conformitate cu abordarea politică decisă la Bucureşti şi reiterată la Strasbourg-Kehl şi Lisabona.
”Apărarea antirachetă reprezintă o expresie elocventă a continuării angajamentului SUA pentru apărarea Europei. (…) Baza de la Deveselu reprezintă următorul pas în dezvoltarea sistemului NATO de apărare antirachetă, în calitate de capabilitate iniţială a acestuia, după declararea capabilităţii interimare a sistemului NATO, la Summit-ul de la Chicago”, a declarat Bogdan Aurescu.
Oficialul român a mai afirmat că baza de la Deveselu, care va deveni operaţională în 2015, constituie o contribuţie concretă la securitatea României, a SUA şi a Alianţei. Însă, în acelaşi timp, prin găzduirea unor elemente de apărare antirachetă pe teritoriul naţional, rolul şi profilul României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice devin tot mai pronunţate.
Bogdan Aurescu a prezentat stadiul implementării Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011 şi intrat în vigoare la 23 decembrie 2011.