Putin se va confrunta cu "consecinţe foarte grave" dacă nu se va ajunge la un acord de încetare a focului în Ucraina, afirmă Trump

Vladimir Putin va avea de înfruntat „consecinţe foarte grave” dacă nu va accepta un armistiţiu în războiul din Ucraina la summitul cu Donald Trump din Alaska, a declarat miercuri preşedintele SUA, scrie France24.

După o convorbire telefonică cu Volodimir Zelenski şi alţi lideri europeni, printre care şi Keir Starmer din Marea Britanie, Trump a sugerat că va insista pentru un al doilea summit dacă întâlnirea cu Putin va decurge bine – de data aceasta cu participarea omologului său ucrainean.

„Dacă prima întâlnire va decurge bine, vom organiza rapid o a doua”, a declarat Trump reporterilor la Washington. „Aş dori să o facem aproape imediat şi vom organiza rapid o a doua întâlnire între preşedintele Putin, preşedintele Zelenski şi mine, dacă vor dori să fiu prezent”.

Trump nu a precizat când va avea loc a doua întâlnire. El urmează să se întâlnească cu Putin vineri, la Anchorage, în Alaska. Întâlnirea va avea loc, potrivit unor surse, la baza militară Elmendorf-Richardson, o instalaţie militară crucială pentru contracararea Uniunii Sovietice în perioada de vârf a Războiului Rece.

Întrebat dacă Rusia va suferi consecinţe dacă Putin nu va fi de acord să oprească războiul după întâlnirea din Alaska, Trump a răspuns: „Da, vor avea... consecinţe foarte grave”.

Declaraţiile preşedintelui au urmat după ceea ce el a descris ca fiind o convorbire foarte bună cu liderii europeni, în cadrul căreia s-a consultat cu privire la obiectivul şi strategia summitului său. El a mulţumit liderii europeni, asigurându-i că încetarea focului este prioritatea sa şi că nu va face niciun fel de concesii teritoriale fără implicarea deplină a Kievului.

Abordarea lui Trump la videoconferinţă, aşa cum a fost descrisă de Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a părut să liniştească unii dintre lideri, care făceau un apel colectiv final către imprevizibilul preşedinte american, spunându-i că are datoria de a proteja suveranitatea Ucrainei – şi securitatea europeană – în cadrul negocierilor.

Liderii europeni au discutat cu Trump şi vicepreşedintele său, JD Vance, într-o reuniune de o oră convocată în grabă, în încercarea de a contura strategia de negociere a lui Trump. Zelenski şi liderii europeni au fost excluşi de la summit şi se tem că Trump, hotărât să-şi îndeplinească promisiunea din campania electorală că va pune capăt cu uşurinţă vărsării de sânge din Ucraina, va face concesii care vor compromite suveranitatea viitoare a Ucrainei.

Trump a subliniat însă promisiunea sa că summitul nu este în sine o negociere de fond, ci ceea ce el a descris ca o „tentativă” de a testa condiţiile lui Putin pentru semnarea unui armistiţiu temporar, care ar duce apoi la negocieri cu Kievul. Trump a declarat că a fost o discuţie foarte bună, pe care a evaluat-o cu nota 10 din 10.

Marea Britanie, Franţa şi Germania, copreşedinţii aşa-numitei „coaliţii a celor dispuşi”, şi-au prezentat ulterior poziţia cu privire la discuţii, reiterând că frontierele internaţionale nu trebuie modificate prin forţă şi insistând că Ucraina trebuie să beneficieze de „garanţii de securitate solide şi credibile pentru a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială”.

Cele trei ţări au repetat că negocieri semnificative pot avea loc numai în condiţiile unui armistiţiu şi au solicitat Rusiei să se confrunte cu noi sancţiuni economice dacă nu va accepta încetarea ostilităţilor la summit.

Vorbind alături de Zelenski la Berlin, cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat că Europa doreşte ca Trump să aibă succes în Alaska, dar că i-a clarificat preşedintelui american că interesele Ucrainei şi ale Europei trebuie protejate la summit.

Merz a solicitat un armistiţiu de 30 de zile, urmat de negocieri substanţiale. Putin se opune unui armistiţiu de luni de zile.

Prezentând principiile cheie care unesc Europa, el a declarat: „Negocierile trebuie să facă parte dintr-o strategie transatlantică comună. În acest fel, ele vor avea cele mai mari şanse de succes. Această strategie trebuie să continue să se bazeze pe un sprijin puternic pentru Ucraina şi pe presiunea necesară asupra Rusiei. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că, dacă nu există nicio mişcare din partea Rusiei în Alaska, atunci Statele Unite şi noi, europenii, ar trebui să... intensificăm presiunea.”

El a adăugat că Rusia nu poate avea niciun drept legal asupra teritoriului ucrainean. „Preşedintele Trump cunoaşte această poziţie, o împărtăşeşte pe larg şi, prin urmare, pot spune că am avut o conversaţie cu adevărat excepţional de constructivă şi bună.”

Macron a declarat că nu au avut loc discuţii serioase despre schimburi de teritorii între Rusia şi Ucraina care să implice cedarea de teritorii ucrainene şi că Trump a subliniat oricum că orice discuţii de acest gen pot fi negociate numai cu Kievul. El a afirmat că Trump va lupta pentru o reuniune trilaterală între Ucraina, SUA şi Rusia şi că o astfel de reuniune va avea loc în Europa.

Un diplomat european a declarat: „În ansamblu, întâlnirea a fost liniştitoare, în sensul că punctele noastre de vedere au fost înţelese, dar rămâne de văzut dacă Trump se va ţine de scenariul convenit când va intra în sala de negocieri cu Putin.”

Trump s-a întâlnit cu şefii de stat şi de guvern din Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia, Polonia şi Finlanda, precum şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În cadrul convorbirii telefonice cu Trump a fost abordată problema garanţiilor de securitate pentru Ucraina, dar nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte oferta SUA de a acorda sprijin practic coaliţiei.

Obiectivul principal al europenilor a fost însă acela de a obţine asigurări din partea lui Trump, cunoscut pentru capriciile sale, că nu se va lăsa atras în promisiuni irevocabile care să oblige Ucraina să facă concesii teritoriale în schimbul acordului lui Putin pentru un armistiţiu. Ei au încercat, de asemenea, să obţină asigurări că Trump este încă dispus să utilizeze pârghiile economice încă nefolosite care ar putea afecta veniturile Rusiei.

Liderii europeni s-au arătat în public precauţi în privinţa summitului cu Trump, dar în privat se tem că acesta este hotărât să îmbunătăţească relaţiile dintre SUA şi Rusia şi consideră că pierderea suveranităţii Ucrainei este un preţ necesar şi inevitabil pentru a atinge acest obiectiv.

Trump a fost vag în privinţa strategiei sale, inclusiv a condiţiilor pe care le va oferi lui Putin pentru a-l convinge să accepte un armistiţiu.

Zelenski a promis că armata ucraineană nu va ceda voluntar teritoriile din Doneţk şi Luhansk, dar Rusia insistă că cel puţin patru regiuni ucrainene vor deveni ruse, fie la masa negocierilor, fie prin forţă.

Miercuri, Trump şi-a exprimat furia faţă de relatările mass-media despre întâlnirea sa cu Putin, scriind pe Truth Social: „Mass-media este foarte, foarte nedreaptă în ceea ce priveşte întâlnirea mea cu Putin. Ei continuă să citeze rataţi concediaţi şi oameni cu adevărat stupizi, precum John Bolton, care tocmai a spus că, deşi întâlnirea are loc pe teritoriul SUA, «Putin a câştigat deja». Ce naiba este asta? Noi câştigăm TOTUL.”

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că ar putea fi impuse sancţiuni suplimentare sau tarife secundare partenerilor comerciali ai Rusiei dacă întâlnirea din Alaska nu va decurge bine.

Moscova, încrezătoare, a respins importanţa consultărilor Europei cu Trump. Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Alexei Fadeyev, a declarat: „Consultările solicitate de europeni considerăm că sunt acţiuni fără semnificaţie politică şi practică. Verbal, europenii susţin eforturile diplomatice ale Washingtonului şi Moscovei pentru rezolvarea crizei ucrainene, dar, în realitate, Uniunea Europeană le sabotează”.

Rusia afirmă că întâlnirea din Alaska va aborda probabil întreaga gamă de relaţii bilaterale ruso-americane, şi nu doar problema Ucrainei. „Sperăm ca această întâlnire va permite liderilor să se concentreze asupra întregii game de probleme, de la criza din Ucraina până la obstacolele care împiedică un dialog normal şi constructiv, care este esenţial pentru asigurarea păcii şi stabilităţii internaţionale”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, va fi prezent la discuţii.