Putin îl vrea pe asasinul de la Berlin, Vadim Krasikov, dar schimbul de prizonieri este neclar

A trecut un an de când jurnalistul american Evan Gershkovich a fost reţinut în timpul unei călătorii de reportaj în Rusia. Acum, cea mai bună speranţă a sa de eliberare ar putea fi Vadim Krasikov, care se află într-o închisoare germană, condamnat pentru o execuţie ordonată de Kremlin, potrivit BBC.

În vara anului 2013, proprietarul unui restaurant din Moscova a fost împuşcat în capitala rusă. Un bărbat cu cagulă a sărit de pe o bicicletă şi şi-a împuşcat victima de două ori înainte de a fugi.

Şase ani mai târziu, un comandant cecen în exil, Zelimkhan Khangoshvili, a fost ucis într-un parc aglomerat din Berlin în circumstanţe sinistru de asemănătoare, împuşcat de un bărbat pe bicicletă cu un Glock 26 cu amortizor, în plină zi.

Atacatorul a fost arestat după ce a aruncat pistolul şi peruca în râul Spree, în apropiere de Reichstag, clădirea care găzduieşte parlamentul german.

Asupra asasinului din Berlin s-a găsit un paşaport cu numele "Vadim Sokolov", dar autorităţile au concluzionat rapid că acesta nu era numele său.

Bărbatul chel şi bine construit pe care îl arestaseră era de fapt Vadim Krasikov, un cetăţean rus cu legături cu FSB, serviciul de securitate rus - şi principalul suspect în cazul asasinatului din 2013 de la Moscova.

Într-un interviu recent cu gazda unui talk-show de televiziune din SUA, Tucker Carlson, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a părut să confirme informaţiile potrivit cărora ţara sa ar fi încercat să obţină eliberarea "patriotului" Krasikov în schimbul jurnalistului american Evan Gershkovich.

În această lună s-a împlinit un an de când Gershkovich, reporter la Wall Street Journal, a fost reţinut în Rusia sub acuzaţia de spionaj, acuzaţie negată de el, de ziarul său şi de guvernul american.

Gershkovici nu este singurul american aflat într-o închisoare rusă a cărui soartă ar putea fi legată de cea a lui Krasikov. Fostul puşcaş marin american Paul Whelan şi cetăţeanul ruso-american Alsu Kurmasheva sunt, de asemenea, deţinuţi în Rusia, sub acuzaţii considerate în general ca fiind motivate politic.

Chiar şi regretata personalitate a opoziţiei ruse Alexei Navalnîi, care ispăşea o pedeapsă de 19 ani de închisoare în Rusia, ar fi făcut parte dintr-un schimb în care era implicat Krasikov înainte de a muri, potrivit aliaţilor săi. După alegerile din Rusia, preşedintele Putin a declarat că a fost de acord să-l elibereze pe Navalnîi în schimbul "unor persoane" deţinute în Occident, însă Casa Albă a declarat că a fost prima dată când a auzit de o astfel de înţelegere.

Dacă preţul preşedintelui Putin rămâne acelaşi, înseamnă că cea mai viabilă modalitate de a asigura eliberarea americanilor reţinuţi ar fi un schimb complex de prizonieri pentru Krasikov, care ar necesita cooperarea Germaniei, a SUA şi a Rusiei.

Vorbind pentru BBC, politicianul german Roderich Kiesewetter a declarat că acest acord ar forţa Berlinul să se implice în "diplomaţia ostaticilor". Atunci de ce pare Putin atât de disperat să îl recupereze pe Krasikov?

Ucidere aprobată de stat

Primele indicii privind o posibilă implicare a Kremlinului în asasinarea de la Berlin provin din trecutul lui Krasikov - sau, mai degrabă, din lipsa unui astfel de trecut.

Documentele obţinute de site-ul de investigaţii Bellingcat arată că acesta era căutat pentru crima din 2013 de la Moscova. Cu toate acestea, doi ani mai târziu, mandatul de arestare a fost retras, iar identitatea "Vadim Krasikov" pare să fi dispărut în aer.

Atunci a apărut "Vadim Sokolov", în vârstă de 45 de ani. În 2015 a obţinut un paşaport şi, în 2019, un număr de identificare fiscală.

Un tribunal german a concluzionat că această documentaţie nu putea fi sancţionată decât de Kremlin şi, prin urmare, că Vadim Krasikov a avut sprijin de stat pentru crima de la Berlin.

"Autorităţile statului rus i-au ordonat acuzatului să lichideze victima", a declarat un preşedinte de tribunal german după ce l-a condamnat pe Krasikov la închisoare pe viaţă.

Victima sa, Zelimkhan Khangoshvili, a fost comandant al rebelilor ceceni între 2000 şi 2004, când Cecenia purta un război de independenţă împotriva Rusiei.

Pentru observatorii occidentali, Khangoshvili părea să facă parte dintr-un şir de asasinate ordonate de Moscova împotriva exilaţilor ceceni din Europa şi Orientul Mijlociu.

Kremlinul a negat orchestrarea asasinatului de la Berlin şi a respins verdictul împotriva lui Krasikov ca fiind "motivat politic".

Cu toate acestea, în interviul acordat lui Tucker Carlson, preşedintele Putin a părut să recunoască atunci când a spus că sunt în curs de negociere pentru un schimb care implică un "patriot" rus care a "eliminat un bandit" într-o capitală europeană.

Ulrich Lechte, care face parte din Comisia pentru afaceri externe a guvernului german, a declarat pentru BBC că dorinţa preşedintelui Putin de a-l recupera pe Krasikov este "o recunoaştere clară a vinovăţiei şi arată cât de lipsită de scrupule şi de necontestat a putut Rusia să acţioneze în ţara noastră".

Contractul FSB cu asasinii

Vadim Krasikov aparţinea unităţii extrem de secrete "Vympel" a serviciilor secrete ruseşti, FSB, potrivit procurorilor la procesul său.

"Atribuţiile sale oficiale sunt operaţiunile de combatere a terorismului în ţară, dar, în multe privinţe, s-a întors la rădăcinile sale iniţiale, ca unitate însărcinată cu 'munca murdară' secretă - sabotaj şi asasinat - în străinătate", a declarat istoricul lui Putin şi expertul în securitate rusă Mark Galeotti.

Krasikov l-a întâlnit personal pe Putin la un poligon de tir în timp ce lucra în cadrul Vympel, a deţinut un BMW şi un Porsche şi a călătorit în mod regulat în interes de serviciu, potrivit unui interviu pe care cumnatul său l-a acordat publicaţiei The Insider.

O asociere între Krasikov şi FSB ar oferi o explicaţie pentru motivul pentru care Vladimir Putin, el însuşi fost ofiţer de informaţii externe, ar fi dispus să predea un prizonier de valoarea lui Evan Gershkovici.

Dar Mark Galeotti a declarat că o potenţială înţelegere spune mai mult despre contractul social al Rusiei cu agenţii care operează în străinătate decât despre valoarea lui Krasikov în mod individual.

"Aceasta [Rusia] spune 'uite, dacă vei fi prins, te vom recupera, într-un fel sau altul. S-ar putea să dureze mult timp, dar te vom aduce înapoi'. Acest lucru este foarte important pentru a-i determina pe oameni să se pună în situaţii potenţial foarte periculoase", a declarat Galeotti.

Dar dacă lui Krasikov i se va permite vreodată să se întoarcă în Rusia depinde în cele din urmă de guvernul german.

BBC a abordat trei membri ai Comisiei guvernamentale pentru afaceri externe, toţi opunându-se eliberării lui Krasikov.

Ulrich Lechte, al cărui Partid Democrat Liber face parte din guvernul cancelarului Olaf Scholz, a insistat că Germania "nu trebuie să facă această favoare Rusiei".

"Aceasta este un fel de amnistie şi trimite semnalul politic că Rusia poate comite alte crime pe teritoriul nostru, care vor fi apoi eliberate şi astfel vor rămâne nepedepsite. Nu trebuie să se permită să prevaleze faptul că cetăţenii străini sunt arestaţi în mod arbitrar pentru a abuza de ei în vederea unui schimb de prizonieri", a declarat Lechte.

Jürgen Hardt, din partea creştin-democraţilor, a declarat că "nu a văzut niciun sprijin politic" în legătură cu zvonurile privind schimburile de prizonieri care îl implică pe Krasikov.

Chiar dacă la Berlin ar exista voinţa politică de a-l elibera pe Krasikov, mecanismele juridice care ar putea face ca acest lucru să se întâmple sunt neclare.

El ar putea fi graţiat de preşedinte sau deportat pentru a-şi ispăşi restul pedepsei în Rusia - ceea ce aproape sigur nu s-ar întâmpla în lumina comentariilor lui Putin.

Un exemplu este cel al "Negustorului de moarte" rus, Viktor Bout, un infam traficant de arme eliberat din custodia SUA în cadrul unui schimb de prizonieri cu vedeta americană de baschet Brittney Griner. Bout a trecut acum în politică şi a câştigat un loc la alegerile locale din Rusia.

Nicola Bier, avocat german care se concentrează pe legislaţia privind extrădarea, a declarat pentru BBC că nu există "niciun mecanism legal care să fie cu adevărat conceput pentru această situaţie specială", astfel încât orice mişcare ar fi extrem de controversată şi politică.

Activistul politic anti-Kremlin Bill Browder întocmeşte în prezent o listă cu peste 50 de prizonieri ruşi din ţările occidentale care ar putea fi folosiţi ca monedă de schimb pentru eliberarea activiştilor şi jurnaliştilor deţinuţi în Rusia.

Browder speră ca acest efort ar putea contribui la eliberarea jurnalistului ruso-britanic Vladimir Kara-Murza, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru trădare pentru că s-a pronunţat împotriva războiului din Ucraina, precum şi a lui Evan Gershkovici.

Întrebat dacă acţiunea sa ar juca un rol în "diplomaţia ostaticilor", Browder a recunoscut că este "departe de a fi ideală", dar este necesară pentru a salva vieţi.

După moartea lui Alexei Navalnîi, Browder a declarat că "este clar că şi alţi ostatici riscă să moară".