Putin îl curtează pe Macron cu legături economice îmbunătăţite

Preşedintele rus Vladimir Putin îl curtează pe omologul său francez Emmanuel Macron cu o consolidare a legăturilor de afaceri, primindu-l ca oaspete de onoare la forumul său anual economic din Sankt Petersburg şi, în acelaşi timp, încheind un nou acord major pentru gaz cu compania franceză Total.

Relaţiile economice dintre cele două ţări „se dezvoltă în ciuda tuturor complicaţiilor curente” provocate de sancţiunile aplicate de UE împotriva Rusiei pentru rolul său în criza ucraineană, pentru neînţelegerile legate de Siria şi pentru alte probleme, a afirmat Putin înaintea unei întâlniri de trei ore şi jumătate cu Macron care a avut loc joi, conform RFE/RL.

În ciuda tensiunilor, Putin a precizat că, de fapt, comerţul Rusiei cu Franţa a crescut cu 25% anul trecut şi a continuat în acelaşi ritm anul acesta, conform unei transcrieri a remarcilor sale, publicată de Kremlin.

În timp ce întâlnirea dintre Putin şi Macron s-a concentrat pe probleme ample, precum eforturile de pace din Siria şi Ucraina şi eforturile de păstrare a acordului nuclear iranian, aceasta a culminat cu semnarea unui acord major care oferă companiei franceze Total un rol mai mare în proiectele de gaz desfăşurate de Rusia în regiunea Arctică.

Acordul cu Rusia are loc la câteva zile după ce gigantul francez în energie a anunţat că va ieşi din proiectul său major cu Iranul privind gazul dacă nu va putea obţine o exceptare de la sancţiunile americane reimpuse recent împotriva Teheranului.

Acordul dintre compania rusă de gaz Novatek şi compania franceză Total este dezvoltat pe baza unui parteneriat existent privind construirea unei noi centrale pentru producţia de gaz natural lichefiat (GNL) în Peninsula Gidan, în nordul Siberiei, în apropierea unei alte centrale specializată în GNL, şi anume Yamal.

Patrick Pouyanne, directorul general al Total, a declarat că proiectul în valoare de 25 de miliarde de dolari va extinde exploatarea „vastelor resurse de gaze din nordul îndepărtat al Rusiei, care vor fi destinate în primul rând pieţei asiatice, aflată în puternică dezvoltare”.

Macron va susţine vineri un discurs la Forumul Economic Internaţional din St. Petersburg, o întâlnire anuală în cadrul căreia Putin a prezentat mai multor companii occidentale, inclusiv Total, BP, Shell, Boeing şi Nokia, imensul potenţial pentru investiţii al Rusiei.

Premierul nipon Shinzo Abe şi şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, sunt de asemenea prezenţi la evenimentul economic, desfăşurat în perioada 24-26 mai.

Franţa are cea mai mare delegaţie prezentă la forum, cu 170 de reprezentanţi din 60 de companii franceze, a afirmat ambasada Franţei la Moscova. Organizatorii forumului au precizat că, în total, au atras oficiali din 1.400 de companii străine şi din 70 de ţări.

Luând cuvântul la forum, reprezentantul Rusiei în UE, Vladimir Chizhov, a făcut apel la reînnoirea relaţiilor cu blocul european, afirmând că tensiunile curente nu sunt „normale”.

„Rusia este o ţară mare şi măreaţă cu care UE împarte un continent. Avem nevoie de cooperare şi de un parteneriat pragmatic”, a mai declarat Chizhov, fiind citat de agenţia rusă de ştiri TASS.

În cadrul unei conferinţe de presă televizată, desfăşurată alături de Putin, Macron a subliniat interesele economice comune ale Franţei cu Rusia, legăturile istorice şi culturale dintre cele două ţări, precum şi poziţia lor comună privind păstrarea acordului nuclear iranian.

„Ţinând cont de istoria noastră... şi de interesele noastre comune, trebuie să lucrăm împreună în vederea consolidării încrederii reciproce”, a afirmat liderul francez, adăugând că va depune eforturi pentru a face Rusia să înţeleagă că Franţa este un partener de încredere în crearea unui „viitor comun”.

Deşi răspunsul iniţial al lui Putin la sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei în 2014 a fost acela de a consolida legăturile de afaceri cu China şi alte ţări asiatice, anul acesta, liderul de la Kremlin a încercat să reia afacerile cu Franţa şi Germania, doi dintre principalii promotori ai sancţiunilor, prin includerea lor în acorduri profitabile privind gazul natural.

Săptămâna trecută, cancelarul german Angela Merkel a călătorit în staţiunea rusă Soci pentru o întâlnire cu Putin, în timpul căreia ea a susţinut şi apărat proiectul ruso-german pentru construirea gazoductului Nord Stream 2, în ciuda faptului că SUA a ameninţat că ar putea impune sancţiuni împotriva acordului.

Gigantul rus Gazprom a început, luna aceasta, operaţiunile de construire a gazoductului, care va trece pe sub Marea Baltică şi va ajunge în Germania. Atât Rusia cât şi Germania au acuzat SUA că încearcă să submineze acordul pentru ca firmele americane să poată vinde cantităţi mai mari de gaz natural lichefiat în Europa.

Dar proiectul întâmpină rezistenţă şi din partea unor politicieni europeni. Preşedintele slovac Andrej Kiska a descris gazoductul ca fiind dăunător pentru stabilitatea UE. Proiectul va dubla capacitatea de export de gaz a Rusiei către Germania, însă Ucraina va pierde venituri semnificative, în timp ce dependenţa UE de gazul rusesc va creşte. De asemenea, proiectul va limita fluxurile de gaz prin Slovacia. Gazprom, care se află în spatele înţelegerii, livrează deja aproximativ o treime din cantitatea de gaze naturale din Europa.

De asemenea, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a criticat proiectul, pe care l-a catalogat drept o „mită politică pentru loialitatea faţă de Rusia”, adăugând că nu are nicio justificare economică.