Putin a anunţat, într-un discurs surpriză la ora 5 dimineaţa, că a trimis armata în Ucraina: „Este teritoriul nostru istoric”

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi, la orele 5 dimineaţa, ora locală, declanşarea unei operaţiuni militare în Ucraina.

Exploziile care au putut fi auzite la scurt timp în Kiev, Mariupol, Harkov şi în alte părţi ale ţării, indicând un atac pe mai multe fronturi din partea forţelor ruse au stârnit indignare în capitalele occidentale, Joe Biden avertizând despre o „pierdere catastrofală de vieţi omeneşti”.

„Am luat decizia unei operaţiuni militare”, a spus Putin într-un anunţ surpriză la televiziune.

El a cerut, de asemenea, soldaţilor ucraineni să depună armele, susţinând că doreşte o „demilitarizare” a fostului stat sovietic, dar nu ocuparea acestuia.

Un reporter AFP din Kiev a auzit explozii în aproximativ 30 de minute de la anunţul lui Putin. S-au auzit explozii şi în oraşul estic Mariupol, potrivit AFP.

Preşedintele american Biden a anunţat că se va adresa naţiunii, joi, cu privire la „consecinţele” pentru Rusia şi a spus că lumea va „trage Rusia la răspundere” pentru acţiunile ei.

El a declarat că un atac rusesc ar provoca „pierderi catastrofale de vieţi omeneşti şi suferinţe umane”.

Declaraţia lui Putin a venit după ce Kremlinul a afirmat că liderii rebelilor din estul Ucrainei au cerut Moscovei ajutor militar împotriva Kievului.

Ca răspuns, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut un apel emoţionant, în limba rusă, cerând ruşilor să nu sprijine un „război major în Europa”.

Zelenski a mai spus că poporul Rusiei este minţit în legătură cu Ucraina şi că posibilitatea unui război „depinde de voi”.

"Cine poate opri (războiul)? Oamenii. Aceşti oameni sunt printre voi, sunt sigur", a spus el.

Zelenski a afirmat că a încercat să-l sune pe Putin, dar nu a existat „niciun răspuns, doar tăcere”, adăugând că Moscova are acum aproximativ 200.000 de soldaţi lângă graniţele Ucrainei.

Miercuri, liderii separatişti din Doneţk şi Lugansk i-au trimis scrisori separate lui Putin, cerându-i „să-i ajute să respingă agresiunea Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.

Cele două scrisori au fost publicate de presa de stat rusă şi au fost, ambele, datate 22 februarie.

Apelurile lor au venit după ce Putin le-a recunoscut independenţa şi a semnat cu ei tratate de prietenie care includ acorduri de apărare.

„Moment de pericol”

Putin a sfidat un val de critici internaţionale asupra crizei, unii lideri occidentali spunând că nu mai era raţional.

Anunţul său cu privire la operaţiunea militară a venit înaintea unui ultim summit al liderilor Uniunii Europene la Bruxelles, programat pentru joi.

Blocul celor 27 de naţiuni a impus, de asemenea, sancţiuni ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, şi personalităţilor de rang înalt, inclusiv comandanţilor armatei, marinei şi aviaţiei ruse, o altă parte a valului de pedepse occidentale după ce Putin a încercat să rescrie graniţele Ucrainei.

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite s-a reunit miercuri seara la a doua sesiune de urgenţă în trei zile pe tema crizei, iar o cerere personală a secretarului general al ONU, Antonio Guterres, adresată lui Putin, a rămas neascultată.

„Preşedinte Putin, opriţi-vă trupele să atace Ucraina, acordaţi o şansă păcii, au murit deja prea mulţi oameni”, a spus Guterres.

Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a avertizat că o invazie totală a Rusiei ar putea strămuta cinci milioane de oameni, declanşând o nouă criză a refugiaţilor europeni.

Înainte de anunţul lui Putin, Ucraina îi îndemnase aproximativ pe cei trei milioane de cetăţeni care locuiau în Rusia să plece.

„Suntem uniţi în credinţa că viitorul securităţii europene este decis chiar acum, aici în casa noastră, în Ucraina”, a declarat preşedintele Zelenski în timpul unei apariţii comune cu liderii Poloniei şi Lituaniei aflaţi în vizită.

Capitalele occidentale au declarat că Rusia a adunat 150.000 de militari în formaţiuni de luptă la graniţele Ucrainei cu Rusia, Bielorusia şi Crimeea ocupată de ruşi şi pe nave de război în Marea Neagră.

Ucraina are aproximativ 200.000 de militari, iar convocarea de miercuri ar putea aduna până la 250.000 de rezervişti cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani.

Forţele totale ale Moscovei sunt mult mai mari - aproximativ un milion de personal activ - şi au fost modernizate şi rearmate în ultimii ani.

Costul mare al războiului

Ucraina a primit arme antitanc avansate şi câteva drone de la membrii NATO. Au fost promise mai multe, pe măsură ce aliaţii încearcă să descurajeze un atac rusesc.

În ultimele zile, bombardamentele s-au intensificat între forţele ucrainene şi separatiştii susţinuţi de Rusia – un soldat ucrainean a fost ucis miercuri, al şaselea în patru zile – iar civilii care locuiau în apropierea frontului au început să plece.

Rusia a cerut de multă vreme ca Ucrainei să i se interzică vreodată aderarea la alianţa NATO şi trupele americane să se retragă din Europa de Est.

Adresându-se jurnaliştilor, Putin a stabilit marţi o serie de condiţii stricte dacă Occidentul ar dori să detensioneze criza, spunând că Ucraina ar trebui să renunţe la ambiţia de a deveni membru NATO şi să devină neutră.

Washingtonul a anunţat miercuri sancţiuni asupra gazoductului Nord Stream 2, pe care Germania o suspendase efectiv prin oprirea acordării licenţei de operare.

Australia, Marea Britanie, Japonia şi Uniunea Europeană au anunţat, de asemenea, sancţiuni.