"Puşcăria pentru străini" de la Otopeni. Saltele pline de gândaci şi apă de băut de la toaletă: "Nu pot să uit. Şi acum am coşmaruri"
În seara zilei de 28 decembrie 2024, studentul tunisian Mohamed Benzid Zidi, abia întors dintr-o vacanţă de Crăciun în Franţa, a fost oprit la Aeroportul Otopeni unde i s-a comunicat că îi este revocat dreptul de şedere în România, fără a i se explica însă motivul, a dezvăluit marţi o investigaţie Snoop.
„Sau te duci înapoi în ţara ta sau intri în puşcăria pentru străini”. Asta îşi aminteşte tânărul tunisian Mohamed că i-au spus agenţii în acea zi.
Mohamed susţine că i-au arătat poze cu oameni încătuşaţi, legaţi şi întinşi pe covor, luaţi de Poliţia de Frontieră să-i deporteze cu escortă. „Ca să pună mai multă presiune”, crede tânărul.
Încă buimac, fără să ştie de ce i s-a revocat permisul de şedere, Mohamed a ales să intre în detenţie la Centrul de Cazare a Străinilor luaţi în Custodie Publică Otopeni, în seara de 28 decembrie. A stat 12 zile, până pe 8 ianuarie 2025.
Aici sunt găzduiţi temporar imigranţii care se află ilegal în ţară, au fost prinşi la trecerea frauduloasă a frontierei, nu au respectat interdicţia de şedere sau termenul de plecare voluntară, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Centrul are o structură închisă, cu o capacitate de 114 locuri, care se poate extinde la 132 şi se află în subordinea IGI.
„Nu pot să uit. Şi acum am coşmaruri”, spune Mohamed. Agenţii i-au cerut să se dezbrace pentru percheziţia corporală, dar l-au lăsat să-şi păstreze hainele din bagaj. Timp de trei zile, a stat izolat. Aştepta să fie evaluat de un doctor, care a fost disponibil abia pe 31 decembrie. De la centru, a acceptat să ia o pernă şi o pătură. I-au oferit şi un cearşaf, dar era „murdar şi mirosea urât”. Deşi în cameră erau şase paturi, a dormit pe un scaun. Saltelele erau „pline de gândaci”. Ulterior, când i s-a permis să doarmă în altă încăpere, a văzut că gândacii erau peste tot.
Dormitoarele din centru au câte patru, şase sau opt paturi „foarte murdare”, spune Mohamed. Din saltele ieşeau arcuri, încât nu se putea dormi pe ele. Între toaletă şi dormitor nu exista uşă, WC-urile erau model turcesc, nu se putea trage apa şi doar unul era funcţional. Mirosea a mucegai şi aveau probleme cu inundaţia, pe care încercau să o oprească cu prosoape, cearşafuri şi lucruri lăsate în trecut de alţi imigranţi.
Personalul nu venea să colecteze gunoiul din camere. Doar dacă insistai primeai haine, spune Mohamed. Aşa că oamenii purtau în continuare îmbrăcămintea cu care fuseseră aduşi. Dacă le era sete, beau apă de la chiuveta din toaletă. În încăperea destinată duşurilor, imigranţii se spălau cu furtunul, lipseau capul de duş, perdelele sau covoraşele antiderapante.
„Stăteam în faţa geamurilor pentru soare şi aer”, explică Mohamed. Nu i-a fost permis să iasă afară deloc, două săptămâni, deşi în centru există o terasă la etaj şi un teren de sport.
Din când în când, avea voie să facă câţiva paşi pe holul din faţa încăperii în care dormea, spaţiu pe care îl aproximează ca doi pe patru metri.
Unele dintre declaraţiile lui Mohamed sunt oglindite de rapoartele întocmite de Avocatul Poporului (AP), instituţia responsabilă cu monitorizarea centrelor de detenţie.
Neregulile semnalate de AP, în urma vizitelor inopinate, de la an la an dovedesc un istoric de neglijenţă din partea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) faţă de persoanele custodiate în Centrul de la Otopeni.
Conform raportului din iunie 2024, cei cazaţi proveneau din ţări ca: Egipt, Siria, Sri Lanka, Maroc, Turcia şi puteau rămâne aici cel mult 18 luni. Raportul evidenţiază saltelele „improprii, cu arcuri ieşite”, deşi fuseseră cumpărate doar în urmă cu câteva luni. Conducerea unităţii a declarat că s-au deteriorat pentru că persoanele din custodie „stăteau mai mult de opt ore pe ele” şi pentru că erau de o calitate inferioară.
Acelaşi raport evidenţiază nevoia unei mai bune organizări pentru curăţenia şi îngrijirea spaţiilor destinate locuirii, mai ales a grupurilor sanitare care trebuie zugrăvite. Şi în 2023, Avocatul Poporului semnala lipsa perdelelor de la duşuri, riscul alunecării şi necesitatea unor covoraşe antiderapante.
Custodiaţii nu aveau voie să iasă afară. Deşi era vacant doar un post de ofiţer, interdicţia era justificată prin lipsa de personal, problemă semnalată şi în 2021.
Raportul AP din iunie 2024 mai preciza: lipsa psihologului, post care a fost ulterior ocupat, şi a unor programe de recreere, pentru îmbunătăţirea sănătăţii, evitarea stării anxios-depresive, care ar implica „costuri ridicate”. Potrivit aceleiaşi inspecţii, în registrul de evidenţă se nota doar ora încetării izolării, nu şi data începerii.
În răspunsul către Snoop, Avocatul Poporului preciza că, dacă instituţia vizată nu ia măsuri după raport, autoritatea superioară ─ adică IGI ─ trebuie să ofere un răspuns motivat.
Articolul integral poate fi citit aici.
