PSD şi ALDE dau patrimoniul naţional pe mâna baronilor locali! USR trage semnalul de alarmă

Declarată neconstituţională de CCR în 2014, Marea Descentralizarea a lui Liviu Dragnea a revenit în forţă pe agenda Puterii. Astfel, nu mai demult de miercuri, Guvernul Grindeanu a adoptat Strategia Generală de Descentralizare, urmând ca în maximum şapte luni să se adopte legile sectoriale, pe fiecare domeniu de descentralizare.

Unul dintre domeniile ce urmează să fie descentralizate este şi cultura, domeniu extrem de vitregit de-a lungul ultimelor decenii şi care, în urma descentralizării, urmează să fie şi mai oropsit, consideră Roxana Wring, reprezentanta Uniunii Salvaţi România în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Potrivit Roxanei Wring - persoană cu o mare expertiză în lupta pentru salvarea patrimoniului - dacă strategia va fi adoptată în forma actuală, cele mai multe monumente istorice de categoria B, precum şi peisajele culturale protejate vor dispărea.

"Guvernarea PSD este sinonimă cu guvernarea baronilor locali, multe din măsurile promovate fiind cu dedicaţie pentru clientela locală. În această categorie se înscriu şi modificările introduse la capitolul Cultură din strategia de descentralizare propusă de Ministerul Dezvoltării.

Dacă strategia va fi adoptată în forma actuală, direcţiile judeţene de cultură pierzându-şi independenţa faţă de administraţia locală, cele mai multe monumente istorice de categoria B, precum şi peisajele culturale protejate vor dispărea", susţine Roxana Wring, comentând, pentru Epoch Times, Strategia generală de descentralizare.

În poziţia transmisă redacţiei noastre, Roxana Wring reaminteşte că ideea 'descentralizării' în cultură nu este nouă, fiind propusă şi în 2013, pe vremea când Liviu Dragnea era ministrul Dezvoltării şi Daniel Barbu ministrul Culturii.

La momentul respectiv, ca şi acum, societatea civilă şi experţii în patrimoniu s-au opus pentru că propunerea încalcă bunele practici în domeniul protejării patrimoniului consfiinţite prin tratate internaţionale la care România este semnatară. Pe de altă parte, iniţiatorii proiectului nu au adus niciun argument valabil pentru a justifica necesitatea descentralizării Direcţiilor pentru cultură.

Potrivit Roxanei Wring, principalele critici aduse trecerii Direcţiilor de Cultură judeţene în subordinea Consiliilor Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti sunt:

1. Încalcă prevederi ale legii protejării monumentelor istorice, L422/2001.

2. Va fi încurajat conflictul de interese. Direcţiile judeţene pentru Cultură, respectiv Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, avizează intervenţiile asupra monumentelor istorice şi a documentaţiilor de urbanism în zonele de protecţie a monumentelor indiferent de clasa, A sau B, sau a zonelor construite protejate. Dacă Direcţiile judeţene pentru Cultură intră în subordinea Consiliilor Judeţene, respectiv a CGMB, se va ajunge în situaţia ca autoritatea locală să-şi dea singură aviz, astfel, va fi eliminată independenţa autorităţii competente de a-şi exercita atribuţiile prevăzute de lege de protejare şi conservare a patrimoniului.

3. Nu există nicio justificare din punctul de vedere al interesului cetăţeanului pentru trecerea direcţiilor pentru cultura în subordinea Consiliilor Judeţene, respectiv CGMB, deoarece ele funcţionează deja ca agenţii locale, aproape de cetăţeni.

4. Sistemul românesc de protejare a patrimoniului este inspirat din legislaţia statelor europene avansate. Niciun stat european nu are un sistem administrativ prin care autoritatea centrală de protecţie să delege clasarea, protejarea şi monitorizarea respectării legislaţiei către autorităţile locale. Acest lucru ar duce la incoerenţă şi ineficienţă în domeniul monitorizării, controlului şi centralizării datelor. Este absurd să ne închipuim că o primărie sau un consiliu judeţean s-ar auto-amenda pentru nerespectarea legii monumentelor istorice.

5. Legea va adânci discrepanţele între judeţe în privinţa conservării şi punerii în valoare a patrimoniului local. Autorităţile locale care au deja interesul şi capacitatea administrativă pentru valorificarea economică a patrimoniului vor aloca mai multe resurse pentru conservare decât judeţele sărace. Acest lucru va rezulta în distrugerea sau dispariţia selectivă a patrimoniului naţional în funcţie de bugetul alocat şi de capacitatea administrativă a fiecărui judeţ.

6. Propunerea nu este fundamentată de studii de impact. De altfel, aşa cum am descoperit în perioada în care am făcut parte din Comisia pentru elaborarea Tezelor patrimoniului naţional, Ministerul Culturii nu are date actualizate cu privire la situaţia patrimoniului construit pentru a putea elabora astfel de studii. Măsura propusă de guvernarea PSD va avea efecte negative imposibil de controlat asupra patrimoniului naţional.

"Guvernarea PSD-ALDE dă mână liberă baronilor locali să dispună de patrimoniul national în interes propriu sau de partid. Dacă direcţiile pentru cultură sunt desfiinţate, România se va plasa în afara contextului European de conservare a patrimoniulu", adaugă Roxana Wring.

Consiliera USR mai aminteşte că, în 2009, într-o scrisoare adresată Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Comitetul Naţional ICOMOS România afirma "În domeniul protejării monumentelor istorice, rolul şi poziţia Ministerului Culturii şi Patrimoniului naţional este fundamentat de relevanţa naţională şi universală a monumentelor istorice şi de interesul general al protejării acestora, indiferent de grupa lor de clasare."

În acest context, eliminarea de către guvernarea PSD a sintagmei 'patrimoniul naţional' din titulatura Ministerului Culturii nu pare să fie întâmplătoare.

"USR se va opune acestei modificări prin toate mijloacele legale la dispoziţie", transmite consiliera.

Roxana Wring este fondatoarea Asociaţiei Pro.Do.Mo, ONG implicat în lupta pentru salvarea patrimoniului construit, în special în Capitală. În 2015, Pro.Do.Mo a obţinut înscrierea Bucureştiului pe lista WATCH 2016 a World Monuments Fund a celor 50 cele mai periclitate situri istorice din lume.