Adrian Negrescu, despre PNRR: Eu i-am spus Planul Naţional de Reforme Probabile, care riscă să devină Planul Naţional de Reforme Ratate
Consultantul economic Adian Negrescu a atras atenţia luni, într-o intervenţie la B1TV, că Panul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) riscă să devină Planul Naţional de Reforme Ratate deoarece statul nu a reuşit să ia fonduri europene decât 10 miliarde din cele 30 câte erau disponibile la începutul proiectului.
„Mi-aduc aminte acum câţiva ani când a fost lansat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Eu i-am spus Planul Naţional de Reforme Probabile, care riscă să devină Planul Naţional de Reforme Ratate. Şi spre asta ne îndreptăm, din păcate, pentru că n-am realizat decât vreo 30% din ceea ce ne-am propus în culegerea asta, extrem de stufoasă de modificări legislative şi de reforme pe care ni le-am asumat. Era un fel de şaorma cu de toate, din punct de vedere investiţional, pe care nu puteam să o ducem. Iar acum asta e dovada: faptul că n-am reuşit să luăm decât vreo 10 miliarde din 30 cât am avut disponibil la începutul acestui proiect.”
Aceasta s-a întâmplat, potrivit analistului, deoarece „am dat dovadă de incompetenţă administrativă şi de o delăsare tipic românească când e vorba de investiţii”.
„N-am reuşit să facem ceea ce ne-am propus şi acum încercăm să salvăm aceşti bani europeni prin trecerea lor de pe granturi, adică bani gratuiţi acordaţi de Uniunea Europeană, pe acest tip de împrumut pe care să-l luăm de la Comisia Europeană. E o salvare şi cred că e o soluţie în condiţiile în care, să nu uităm, mai mult de 90% din investiţiile care se întâmplă în momentul de faţă în România, gestionate de statul român, vin pe bani europeni. Dacă n-ar fi banii ăştia, s-ar închide de la stadioanele astea, de sute de milioane de euro pe care le construim, în plină criză noi construim stadioane!, la aducţiunile alea de apă şi canalizare în sate părăsite, unde nu mai există nimeni, la terenuri de fotbol şi acele cămine culturale. Asta ne trebuie nouă în 2026, cămine culturale când oamenii au pensiile îngheţate iar alocaţiile pentru copii n-au mai fost majorate de doi ani de zile. Asta e România”, a declarat Negrescu.
Analistul a subliniat că multe dintre investiţiile începute sunt strategice şi trebuie duse la capăt până în luna august.
„Gândiţi-vă la autostrăzile alea din Nordul Moldovei, gândiţi-vă la reţelele de cale ferată. Sunt nişte investiţii pe care trebuie să le terminăm. Nu putem pune lacătul pe ele în ideea că poate mai găsim o dată bani pentru ele. Trebuie să le facem. Nu ştiu dacă vom putea să le facem până în august. Dar eu zic că cu o negociere bună cu Comisia Europeană s-ar putea la un moment dat să închidă ochii şi oamenii ăştia de la Bruxelles, disperaţi şi ei de această birocraţie şi această lipsă de interes în atragerea fondurilor europene pe care numai România o manifestă. Toate celelalte ţări şi regiune reuşesc să atragă banii europeni”, a spus economistul.
În opinia consultantului economic, incapacitatea statului de a atrage eficient fodurile europene este efectul unei birocraţii „infernale” iar sistemul prin care se face acest lucru este unul greşit.
„Noi suntem, din păcate, la fundul sacului, ca să zic aşa. Cu toate că avem potenţialul de a atrage miliarde şi miliarde de euro, noi nu reuşim să facem acest lucru, pentru că sistemul prin care îl facem, atragerea banilor europeni, este unul greşit. Vă spun că lucrez în zona fondurilor europene şi o birocraţie infernală, care dezarmează orice companie care îşi doreşte să atragă banii europeni. Îţi cere şi numărul de la Partofi, grupa de sânge. Banii ăştia îi primim de mulţi ani. Practic sunt acolo acte peste acte şi documente peste documente de întocmit. Sunt persoane deja specializate pe acest profil şi trebuia să meargă deja ca uns, proiect după proiect. Ori la noi se întâmplă contrariul. Şi referitor la aceste împrumuturi, care se transformă din granturi în împrumuturi, banii europeni, şi aici sunt nişte termene de respectat”, a explicat Negrescu.
