Protestul simbolic al lui Benga: De ce nu îl va vota pe niciunul dinte cei trei candidaţi la şefia USR-PLUS

Deputatul Tudor Benga - unul dintre cei mai vocali şi tranşanţi lideri ai USR-PLUS - a explicat, pe pagina sa de Facebook, motivele pentru care nu va vota la Congres pentru niciunul dintre cei trei candidaţi la şefia partidului - Dan Barna, Dacian Cioloş şi Irinel Darău.

"Eu sunt un om care mi-am asumat constant tot ceea ce am zis sau am făcut politic. Şi chiar dacă tura asta mi-ar fi probabil mult mai sănătos să tac din gură nu ăsta este felul meu şi n-o s-o fac. Iar dat fiind că direcţia în care o va apuca USR PLUS după alegerile sale interne e o chestiune de relevanţă publică, consider firesc să ştiţi şi voi care îmi sunt opţiunile şi raţionamentele în alegerile interne care debutează mâine dimineaţă şi se vor încheia la congresul naţional USR PLUS din 2-3 octombrie. Şi voi trata aici pe scurt cele trei teme mari care vor stabili traiectoria pe mai departe: componenţa Biroului Naţional, Preşedinţia partidului, şi eventualele modificări de Statut. Precizez că nu candidez la absolut nici o funcţie şi voi părăsi conducerea partidului după congres", a declarat Tudor Benga.

Liderul USR-PLUS susţine că va vota oameni de pe toate cele trei liste mari, pentru că sunt oameni merituoşi pe fiecare dintre liste şi voi da voturi exclusiv pe bază de om, nu pe baza de listă.

"Majoritatea viitorului Birou Naţional (BN) va fi cel mai probabil confortabil barnista, pe listele de delegaţi s-au dat bătălii grele în teritoriu iar calcule aproximative despre viitoarea componenţa există deja. E unul din motivele centrale pentru care şi singura bătălie în care m-am băgat anul acesta e cea legată de statut, dar revin cu detalii ceva mai jos. Nu voi vota Dan Barna la preşedinţie. Am fost primul şi printre foarte puţinii lideri ai partidului care i-a cerut explicit demisia încă din noiembrie 2019, rămân la părerea ca şi partidului şi ţării le-ar fi fost astăzi mult mai bine dacă şi-o dădea. Nu uit însă nici cum o bună parte din feisbucosfera care azi nu vrea să mai audă de Dan Barna m-a călcat atunci în picioare fiindcă am îndrăznit să-i cer demisia. Aşa cum nu uit nici că însăşi conducerea propriei mele filiale a folosit atunci acelaşi pretext ca să mă sancţioneze şi să-mi ia gâtul, deşi azi chipurile aceiaşi oameni sunt mari cavaleri anti-barnişti", a continuat Tudor Benga.

În acelaşi timp, deputatul a explicat că nu va vota nici Irineu Dârau la preşedinţie, argumentând vă puţini oameni ştiu mai bine decât el "ce-i poate omului ăsta pielea".

"Dar na, într-un fel îmbucurător pentru mine constat că încă sunt mulţi idealişti naivi la baza partidului dispuşi să creadă în Feţi Frumoşi imaculaţi în politică, iar oamenii la final nu învaţă decât din propriile greşeli. Veţi învăţa berechet şi din asta, timpul a arătat în multiple rânduri că am avut dreptate, o va arăta şi de data asta. În mod normal aş fi votat Dacian Cioloş la prezidenţialele astea, însă nu voi vota nici Dacian chiar dacă consider că ar fi cea mai bună opţiune pentru traiectoria USRPLUS pe mai departe. Pe de o parte în contextul unui BN majoritar pro-Barna, Cioloş preşedinte e cam singura şansă pentru un minim echilibru de putere. Pe de altă parte, şi mult mai important, Cioloş este singurul prezidenţiabil real pe care îl poate da în clipa asta USRPLUS-ul. Nu ştiu dacă Drulă sau Clotilde au ambiţii prezidenţiale cum îi ataca adesea presa, nu ştiu ce se va mai întâmplă în următorii 2-3 ani, însă ca anvergură executivă şi politică în perspectiva prezidenţialelor din 2024 Cioloş nu are rival în USRPLUS în clipa asta. Este de asemenea un tip care ca manieră şi abordare pur umană ar putea aduce organizaţia înapoi către un mod mai echilibrat de colaborare şi împărţire a puterii. Însă din păcate e fix istoria recentă pe planul ăsta care mă va împiedica să îi dau votul tura asta", a afirmat Tudor Benga.

Potrivit liderului USR-PLUS, realitatea seacă a ultimilor doi ani este că, dincolo de abuzurile de putere nenumărate ale echipei Barna, au existat şi nişte abuzuri extrem de similare ale fostului PLUS.

"Modul în care au fost executaţi, printre mulţi alţii, oameni ca Mihai Goţiu la Cluj sau Florina Presadă la Bucureşti, logica de război la rupere şi fără prizonieri în care a intrat şi fostul PLUS, a existat şi trebuie asumată de cineva. Mai sunt şi nişte detalii despre negocierile Cioloş - Coliban de la Braşov din octombrie anul trecut, întâmplarea face că pe mine mă cunosc şi mă respectă destui braşoveni, şi complet neprevăzut au mai ajuns la mine nişte lucruri, dar despre asta cu altă ocazie. Eu am supravieţuit politic fiindcă la baza partidului, şi mai ales la baza filialei Braşov, atât în fostul USR cât şi în fostul PLUS, încă sunt destui oameni şi autonomi şi fără nici un interes de putere personal. Însă realitatea simplă despre partid este că dacă nu schimbă rapid mecanismele centrale de decizie, e doar o chestiune de timp până când va deveni ca toate celelalte. Parte din motivul pentru care nu am absolut nici o problemă să nu votez nici unul dintre candidaţii la preşedinţie ţine exact de faptul că eu cred că nu conducerea e cea care mai poate readuce partidul pe făgaşul corect, ci schimbarea unui mecanism aparte care stă la baza negustorelii cinice din absolut toate partidele româneşti", a explicat Tudor Benga.

Iar acel mecanism este, a continuat deputatul, votul prin delegaţi pentru funcţiile publice, în loc de votul universal.

"Problema enormă, structurală, a politicii româneşti, cea care de altfel stă şi la baza crizei guvernamentale curente, e faptul că în România candidaţii eligibili ai partidelor nu reies din procese reprezentative de tip alegeri primare, interne sau externe, ci din voturi cu delegaţi care natural pun puterea în mâna unor grupuri de interese. De-aici ruptura enormă între politicieni şi alegători: puterea politicienilor vine mai întâi de la grupul restrâns de power-brokeri din interiorul partidelor, şi de-abia apoi de la alegători. Şi până nu vom rezolva problema asta, indiferent de calitatea oamenilor, pe termen lung rezultatele nu se vor schimba fiindcă mecanismele nu se schimbă. Deşi am depus chiar eu amendament la statut vizând fix această modificare nu-mi fac iluzii că va trece, posibil nici măcar să nu se dezbată la congres. Şi asta fiindcă dincolo de orice poziţionare electorală, nici una dintre cele trei tabere nu doreşte o astfel de modificare fiindcă fiecare dintre ele îşi extrage de fapt puterea din numărul de delegaţi, şi implicit de filiale, pe care-l controlează. Că votul la preşedinţie e universal e o particularitate a bătăliei de putere din 2019. Însă tot restul meciului din următoarele două săptămâni jumate e stabilit exclusiv de delegaţi", a punctat Tudor Benga.

Deputatul a explicat că, deşi unii îi vor spune că este amar, şi poate că chiar este, el a pus enorm de mult suflet în construcţia organizaţiei acesteia, a spus lucrurilor pe nume chiar şi atunci când a greşit, şi se întâmplă să fi fost parte la multe dintre punctele majore de inflexiune atât în interiorul USR, cât şi în negocierile dintre USR şi PLUS de până în fuziune.

"Îndrăznesc să spun că ştiu foarte bine şi USRPLUS şi dinamica sa internă dar şi provocarea enormă pe care o va avea România în 2024 sau poate chiar mai devreme în lumina ultimei crize. Avantajul real pe care USRPLUS încă îl are e că la baza partidului încă e un segment consistent de oameni independenţi şi bine intenţionaţi. Însă problema e că în absenţa mecanismelor primare de decizie, baza a tot pierdut şi continua să piardă controlul pe direcţia partidului. Iar asta nu se va rezolva indiferent de numele câştigătorilor la aceste alegeri interne ci exclusiv dacă modificăm statutul astfel încât mecanismul primar de control să fie readus în mâna bazei", a conchis Tudor Benga.