Proteste contra regimului comunist chinez care desfăşoară o campanie de epurare etnică în Mongolia Interioară

Mongolia Interioară - zona ocupată de regimul comunist chinez la începutul existenţei sale - este de câteva săptămâni scena unor tensiuni generate de o iniţiativă a Partidului Comunist Chinez de a introduce educaţia în limba chineză în şcoli.

Iniţiativa, considerată de localnici o încercare de a submina cultura locală, se desfăşoară după un program asemănător de sinicizare în Tibet.

Locuitorii capitalei mongole au început să protesteze împotriva regimului chinez săptămâna aceasta, după ce autorităţile au arestat peste 5.000 de localnici în Mongolia Interioară.

Marţi, mongolii s-au adunat din nou în capitala Ulan Bator pentru a protesta împotriva vizitei diplomatului chinez de vârf Wang Yi. Aproximativ 100 de manifestanţi s-au adunat în Piaţa Sukhbaatar, în afara Palatului Guvernului şi au strigat „Wang Yi pleacă” şi „ne protejăm limba maternă”.

Demonstraţiile vin ca răspuns la implementarea de către regimul comunist a unei politici de „educaţie bilingvă” în regiunea specială a Mongoliei Interioare, ocupată de comuniştii chinezi, care are o minoritate etnică mongolă considerabilă.

Conform planului, şcolile din regiune vor introduce mandarina în clasa întâi, cu un an mai devreme, şi vor rezerva literatura, politica şi istoria pentru instruirea exclusiv în mandarină, potrivit Times of India.

Mongolii etnici reprezintă aproximativ 20% din populaţia Mongoliei Interioare, după ce au fost supuşi unui program intensiv de implantare a populaţiei han, chineze.

Regimul comunist de la Beijing a organizat o represiune pe scară largă împotriva opoziţiei la planul de educaţie bilingvă. Poliţia a arestat cel puţin 5.000 de studenţi, părinţi şi activişti, potrivit publicaţiei Bitter Winter.

După ce oficialii au anunţat planul la sfârşitul lunii august, etnicii din Mongolia Interioară au organizat un protest în masă şi boicotarea şcolii prin împiedicarea participării copiilor la cursuri. La apogeul rezistenţei, aproape 300.000 de elevi au lipsit de la şcoală în întreaga regiune, potrivit unei estimări a Centrului de Informare a Drepturilor Omului din Mongolia de Sud (SMHRIC).

În afară de boicot au fost înregistrate demisii în masă ale oficialilor Partidului Comunist Chinez (PCC) şi chiar o sinucidere în semn de protest.

Localnicii se tem că programul are ca scop eradicarea limbii mongole şi, în consecinţă, a identităţii mongole.

Temerile din comunitatea mongolă sunt motivate de tratamentul aplicat de regimul chinez altor minorităţi etnice. În 2017, Partidul Comunist a interzis complet utilizarea limbii uigure în Xinjiang la toate nivelurile de educaţie, potrivit Radio Free Asia. China a impus un program de „educaţie bilingvă” similar celui din Mongolia în Tibet, unde mandarina înlocuieşte în mare parte limba locală în toate programele şcolare, a raportat CNN.

Guvernul Mongoliei a menţinut tăcerea, generând critici din partea cetăţenilor săi.

„Liderii noştri trebuie să vorbească”, a declarat pentru Reuters un protestatar din Mongolia, identificat drept Khaliun Sukhbaatar, adăugând că „dacă guvernul nostru păstrează tăcerea în numele relaţiilor internaţionale şi al stabilităţii economice, se fac pesiuni permanent şi Mongolia va înceta să mai existe. ”

Mongolia şi China menţin legături economice strânse. China este principala piaţă de export a Mongoliei.

Etnicii chinezi - han - au devenit grup etnic majoritar în Mongolia Interioară după zeci de ani de implementare a unei politici de sinicizare forţată. Regiunea a făcut parte dintr-un stat chinez unificat la înfiinţarea dinastiei Qin în secolul al III-lea î.e.n.